$$$

 În Grecia antică, cunoașterea însemna putere, iar puterea era rezervată exclusiv bărbaților. Femeile nu aveau voie să studieze, să predea sau să practice medicina. Lumea științei era un templu ale cărui porți erau ferecate pentru cele născute femei. Dar o tânără pe nume Agnodice, venită pe lume în jurul anului 300 î Hr., a refuzat să accepte acel destin tăcut și impus.

Plină de curaj, și-a tăiat părul, s-a îmbrăcat în haine bărbătești și, sub o identitate falsă, a reușit să intre la școala de medicină din Alexandria. Acolo, în inima cunoașterii, Agnodice a învățat cu pasiune, depășind fiecare obstacol și devenind una dintre cele mai promițătoare minți ale epocii.

După ani de studiu, s-a întors la Atena, unde destinul i-a pus la încercare curajul. Într-o zi, o femeie aflată în travaliu refuza ajutorul unui bărbat. Atunci, Agnodice a făcut un gest de neimaginat: și-a dat jos deghizarea și a mărturisit că este femeie. A salvat viața mamei și a copilului — dar și-a pus viața în pericol.

Curând, faima ei s-a răspândit, iar femeile din Atena veneau la ea pentru ajutor. Înfuriați, medicii bărbați au acuzat-o de corupție și au adus-o în fața judecății. Când adevărul a ieșit la iveală, a fost condamnată la moarte pentru îndrăzneala de a învăța și de a vindeca.

Însă, atunci, femeile din Atena s-au răsculat. Soțiile judecătorilor, mamele și fiicele au mărșăluit împreună, cerând eliberarea ei. Vocea lor a fost imposibil de ignorat. Sentința a fost anulată, iar o nouă lege a fost scrisă: femeile aveau voie să practice medicina — pentru alte femei.

Agnodice a rămas în istorie ca prima femeie medic și primul ginecolog cunoscut.