S-a întâmplat în 28 iulie 1854: S-a născut Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919).
Unele surse menţionează ca zi de naştere 4 iulie.Victor Babeş (n. Viena, Austria – d. 19 octombrie 1926, Bucureşti) a fost medic, bacteriolog, profesor, membru al Academiei Române, părintele şcolii medicale româneşti moderne.
Este fiul lui Vincenţiu Babeş şi al Sophiei Goldschneider.
A mai avut o soră, Alma, şi un frate, Aurel.
A fost căsătorit cu Iosefina Thorma, având cu aceasta un fiu, Mircea.
A început să studieze Arta Dramatică, la Budapesta. Moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, la o vârstă tânără, l-a determinat să abandoneze studiile începute şi să se înscrie la Medicină.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Budapesta şi Viena.
A luat doctoratul în medicină la Viena în anul 1878.
În 1881 a primit o bursă şi a plecat la Paris şi la Berlin, unde a lucrat cu cei mai importanţi profesori ai vremii: Cornil, Pasteur, Virchow, Koch şi alţii.
A continuat să studieze alături de mari profesori de la Munchen, Heidelberg şi Strassbourg până în 1886.
În 1885, este numit profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta.
În acelaşi an a publicat la Paris, împreună cu savantul André-Victor Cornil primul tratat complet de bacteriologie din lume.
În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie.
A ocupat această funcţie până în anul 1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”).
Din 1889, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1893 a devenit membru titular.
În anul 1900, a înfiinţat Societatea Anatomică, la Bucureşti, care se ocupa cu studiile anatomo-clinice.
În 1913, a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria. Între 1916-1918, a continuat prepararea de produse biologice, rămânând în zona ocupată de Puterile Centrale.
În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată în acel an.
A introdus vaccinarea antirabică în România, la numai trei ani de la iniţierea acesteia de către Louis Pasteur.
Este considerat al doilea rabiolog din lume, după L. Pasteur şi părintele seroterapiei, precursor la imunologiei moderne.
Un alt preparat care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric.
A desfăşurat activitate amplă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide şi a leprei.
A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babesiide.
A publicat peste 1.000 lucrări ştiinţifice şi 25 monografii în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.
A fost membru corespondent al Academiei de Medicină franceze.
A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie civilă franceză, Legiunea de Onoare.
A murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti.
Mormântul lui Victor Babeş se găseşte la Institutul „Cantacuzino” (inchis pentru interesele bigpharma) din Bucureşti, lăsat in paragină.
Nicolae Uszkai
Surse:
//www.unitischimbam.ro/victor-babes/
www.historia.ro/sectiune/general/articol/victor-babes-si-nobelul-ratat-al-romaniei
http://www.medicalstudent. ro/personalitati/victor-babes.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu