$$$

 PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2025 - LASZLO KRASZNAHORKAI

NOBEL 2025 | LITERATURĂ | Scriitorul maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”

Premiul Nobel pentru Literatură pentru 2025 i-a fost acordat autorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”. Laureatul Premiului Nobel pentru literatură 2025, László Krasznahorkai, este un mare scriitor epic în tradiția centrală europeană care se extinde prin Kafka până la Thomas Bernhard și se caracterizează prin absurdism și exces grotesc.

Autorul László Krasznahorkai s-a născut în 1954 în orășelul Gyula din sud-estul Ungariei, lângă granița României. O zonă rurală similară este scena primului roman „Sátántangó” al lui Krasznahorkai, publicat în 1985 („Satantango”, 2012), care a fost o senzație literară în Ungaria și opera de descoperire a autorului.

nobel 2025 literatura

Romanul portretizează, în termeni puternic sugestivi, un grup sărac de locuitori într-o fermă colectivă abandonată din mediul rural maghiar chiar înainte de căderea comunismului. Tăcerea și anticiparea domnesc, până când carismaticul Irimiás și amica sa Petrina, despre care se credeau morți, apar brusc la fața locului. Pentru locuitorii care așteaptă, par a fi mesageri fie ai speranței, fie ai judecății de pe urmă. Elementul satanic la care se face referire in titlul cartii este prezent in moralitatea lor de sclavi si in pretentiile smecherelui Irimiás care, efectiv pe cat de inselatoare, ii lasa aproape pe toti legati in noduri. Toți cei din roman așteaptă să se întâmple un miracol, o speranță care vine de la bun început străpunsă de motto-ul introductiv al cărții Kafka: „În acest caz, îmi va lipsi lucrul așteptându-l.” ’ Romanul a fost transformat într-un film foarte original din 1994 în colaborare cu regizorul Béla Tarr.

Criticul american Susan Sontag l-a încoronat curând pe „maestrul apocalipsei” al literaturii contemporane din Krasznahorkai, judecată la care a ajuns după ce a citit a doua carte a autorului „Az ellenállás melankóliája” (1989; „Melancolia rezistenței”, 1998). Aici, într-o fantezie horror febrilă desfășurată într-un orășel maghiar cuibărit într-o vale Carpatică, drama a fost intensificată și mai mult. Încă de la prima pagină, noi – împreună cu fermecătoarea doamnă Pflaum – ne regăsim intrând într-o stare de urgență amețitoare. Semne de rău augur abundă. Crucială pentru secvența dramatică a evenimentelor este sosirea în orașul unui circ fantomatic, a cărui atracție principală este carcasa unei balene gigantice. Acest spectacol misterios și amenințător pune în mișcare forțele extreme, determinând răspândirea violenței și a vandalismului. Între timp, incapacitatea militarilor de a preveni anarhia creează posibilitatea unei lovituri de stat dictatoriale. Folosind scene de vis și caracterizări grotești, László Krasznahorkai portretizează cu măiestrie lupta brutală dintre ordine și dezordine. Nimeni nu poate scăpa de efectele terorii.

În romanul „Hábor ú és hábor ú” (1999; War & War, 2006) Krasznahorkai își schimbă atenția dincolo de granițele patriei sale maghiare permițându-i umilului arhivist Korin să decidă, ca act final al vieții sale, să călătorească de la periferiile Budapestei la New York, astfel încât să poată, pentru un moment, ia-i locul în centrul lumii. Acasă în arhive, a găsit o epopee antică excepțional de frumoasă despre războinicii reveniți pe care speră să o facă cunoscută lumii. Proza lui Krasznahorkai s-a dezvoltat spre sintaxa curgătoare cu propoziții lungi și întortocheate lipsite de opriri complete care i-au devenit semnătura.

 

Război și război, în picaresc-ul său ondulat, anticipează marele roman Báró Wenckheim hazatér (2016; Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim, 2019), deși de această dată accentul se pune pe întoarcerea în patrie, Krasznahorkai jucându-se generos cu tradiția literară. Aici, idiotul lui Dostoievski este reîncarnat în baronul iremediabil îndrăgostit de dependența sa de jocuri de noroc. Acum ruinat, se îndreaptă spre casă, în Ungaria, după ce a petrecut mulți ani în exil în Argentina. Speră să se reunească cu iubita sa din copilărie, pe care nu o poate uita. Din păcate, în cursul călătoriei sale, își lasă viața în mâinile trădătorului Dante, un ticălos prezentat ca o versiune sumbră a lui Sancho Panza. Punctul culminant al romanului, care este în multe privințe punctul culminant comic al acestuia, este primirea plină de bucurie pe care o face baronului de către comunitatea locală, pe care protagonistul melancolic încearcă cu orice preț să o evite.

O a cincea lucrare poate fi adăugată acestor epopei „apocaliptice”: Herscht 07769: Florian Herscht Bach-regénye (2021; Herscht 07769: Un roman, 2024). Aici, ne aflăm nu într-un coșmar febril în Munții Carpați, ci mai degrabă într-o portretizare credibilă a unui orășel contemporan din Thüringen, Germania, care este totuși afectat de anarhie socială, crime și incendieri. În același timp, teroarea romanului se desfășoară pe fundalul puternicei moșteniri a lui Johann Sebastian Bach. Este o carte, scrisă dintr-o singură suflare, despre violență și frumusețe „imposibil” îmbinate.

Herscht 07769 a fost descris ca un mare roman german contemporan, datorită acurateței sale în portretizarea tulburărilor sociale ale țării. În egală măsură, protagonistul principal, Herscht, este chiar arhetipul unui copil credul și cu inimă mare, un nebun sfânt în spiritul lui Dostoievski, care reacționează puternic odată ce își dă seama că el, la fel ca Voluska în Melancolia rezistenței, și-a pus încrederea exact în acele puteri care se află în spatele ravagiilor din oraș. În Krasznahorkai, există întotdeauna loc pentru imprevizibil, așa cum este demonstrat pe deplin în deznodământul romanului.

László Krasznahorkai este un mare scriitor epic în tradiția central-europeană, care se extinde de la Kafka la Thomas Bernhard și este caracterizat de absurdism și exces grotesc. Dar există mai multe coarde la arcul său, iar el în curând privește spre Est, adoptând un ton mai contemplativ, fin calibrat. Rezultatul este o serie de opere inspirate de impresiile profunde lăsate de călătoriile sale în China și Japonia. Despre căutarea unei grădini secrete, romanul său din 2003, Északról hegy, Délről tó, Nyugatról utak, Keletről folyó (Un munte la nord, un lac la sud, cărări la vest, un râu la est, 2022), este o poveste misterioasă cu secțiuni lirice puternice, care are loc la sud-est de Kyoto. Lucrarea are senzația unui preludiu la bogata operă Seiobo járt odalent (2008; Seiobo There Below, 2013), o colecție de șaptesprezece povestiri aranjate într-o secvență Fibonacci despre rolul frumuseții și al creației artistice într-o lume a orbirii și a impermanenței. Alături de cvintetul său de epopei, reprezintă opera majoră a lui Krasznahorkai. Deosebit de memorabilă este scena de deschidere, în care un stârc alb ca zăpada stă nemișcat în mijlocul râului Kamo din Kyoto, așteptându-și victima în vârtejurile de dedesubt. Invizibilă pentru masele de oameni care trec pe acolo, pasărea devine o imagine evazivă a situației particulare a artistului.

Firul comun al cărții este mitul japonez despre Seiobo, care, conform legendei, protejează grădina ce, la fiecare trei mii de ani, produce fructe ce acordă nemurirea. În carte, mitul este despre crearea unei opere de artă și, într-o serie de episoade, urmărim geneza unei astfel de opere în cele mai diverse timpuri și medii. Adesea, actul creației are loc după o lungă perioadă de pregătire, marcată de tradiție și de practica măiestriei. Operele pot apărea și ca urmare a unor circumstanțe întârziate sau confuze, ca în povestea transportului periculos al unei picturi neterminate a renumitului artist renascentist Pietro Vannucci de la Florența la Perugia, orașul în care s-a născut acesta. În timp ce toată lumea crede că Perugino, așa cum este cunoscut în mod obișnuit, a renunțat la pictură, în Perugia are loc un miracol.

Artistul însuși este, așa cum se întâmplă adesea în Seiobo There Below, absent din aceste povești. În schimb, ni se prezintă personaje care stau puțin deoparte față de opera care urmează să ia naștere. Printre acestea se pot număra îngrijitori, spectatori sau meșteri devotați, care rareori sau chiar niciodată nu înțeleg sensul operei la care participă. Cartea este o portretizare magistrală, în cursul căreia cititorul este condus printr-un șir de „uși laterale” către actul inexplicabil al creației.

O altă lucrare captivantă care scoate în evidență amploarea și registrul literar al lui László Krasznahorkai este povestirea scurtă Aprómunka egy palotáért: bejárás mások őrületébe (Muncă de sabie pentru un palat: Intrarea în nebunia altora, 2020), publicată în 2018. Această poveste extrem de distractivă și destul de nebunească are loc într-un Manhattan bântuit de fantomele marelui Herman Melville, care a locuit cândva acolo, și de admiratorii săi fanatici. Este o carte nu doar despre blestemul imitației, ci și despre binecuvântarea rezistenței. Poate fi sau nu melancolică.

Anunţurile privind premiile Nobel 2025 continuă vineri cu cel pentru Pace. Premiul Nobel pentru ştiinţe economice va fi anunțat în 13 octombrie. 

Premiile vor fi înmânate la 10 decembrie, când este marcată ziua morţii lui Nobel.