$$$

 CUCUTENI - LEAGĂNUL CIVILIZAȚIEI EUROPENE

Savantii occidentali se declara fascinati de complexitate si atributele stravechii culturi Cucuteni de pe teritoriul Romaniei, pe care in prezent lumea stiintifica o recunoaste drept prima civilizatie a Europei.

Primele vestigii apartinand aceasta culturi au fost descoperite in 1884, in apropierea satului Cucuteni, din apropierea Iasiului, scrie Descopera.ro. Ulterior, urme ale civilizatiei Cucuteni s-au descoperit pe teritoriul Ucrainei langa Kiev in anul 1897, unde a fost denumita Tripolie, ignorandu-se cu buna stiinta ca era vorba de una si aceeasi civilizatie Cucuteni, descoperita anterior in Romania. Potrivit arheologilor, cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic iar oamenii culturii Cucuteni au fost primii care traiau organizati in asezari mari.

Complex cultural Cucuteni-Tripolie este cel mai strălucit fenomen al epocii eneolotice (veacul de piatră și aramă) din Europa de Est. Academicianul BARâbacov menționa faptul că această cultură, Cucuteni-Tripolie, a consemnat, în istoria comunităților străvechi din Europa, același lucru ca și epoca Renașterii pentru Evul Mediu.

„The New York Times”, cel mai prestigios ziar din Statele Unite ale Americii, a publicat, la data de 30 noiembrie 2009 în secțiunea Science un articol despre expoziția „A Lost European Culture, Pulled From Obscurity”, articol semnat de John Noble Wilford. Expozitia, deschisa publicului larg pana in data de 25 aprilie 2010, este gazduita de catre Institute for the Study of the Ancient World de la Universitatea din New York.

Expozitia gazduieste, prin altele, exponate de o valoare inestimabila apartinand culturii Cucuteni, care atesta faptul ca civilizatia a inceput la poalele Muntilor Carpati, cu mult inaintea civilizatiei grecesti sau a celei romane. “Inaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, inainte chiar de primele ore ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trait in valea de jos a Dunarii si la poalele Balcanilor oameni care au fost primii in arta, tehnologie si comert la mare distanta.

Spre deosebire de ştiinţifică europeană, care are încă mari rezerve în acceptarea importanţei ştiinţifice, dar şi istorice a tuturor acestor culturi străvechi, savanţii americani nu au nici o problemă să recunoască poziţia lor unică în istoria civilizaţiei.

Dr Anthony, profesor de antropologie la Hartwick College din Oneonta, New York, și autor al volumului "The Horse, the Wheel, and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World" este și curatorul invitat al acestor expoziții. În acest context, savantul american a declarat: "La apogeu, în jurul anului 4500 î.H., Vechea Europă era unul dintre locurile mai rafinate și avansate din punct de vedere tehnologic din lume și prezenta multe din semnele politice, tehnologice și ideologice ale civilizației".

Noile cercetări, spun arheologii și istoricii, au lărgit aria de înțelegere a acestor culturi mult timp ignorate, care pare a se fi apropiat de pragul statutului de "civilizație". Scrisul nu fusese încă inventat, astfel că nimeni nu știe cum spuneau acești oameni. Pentru unii savanți, populația din această regiune a lumii face parte, simplu, din Vechea Europă. Și, până acum, am fost obișnuiți să cred că oamenii preistorici erau doar niște indivizi înapoiați, care trăiau de pe o zi pe alta. Descoperirile arheologice infirmă însă categoric această viziune simplistă.

Catalogul expoziției, publicat de Princeton University Press, este și primul compendiu în engleză al cercetărilor referitoare la descoperirile Vechii Europe. Cartea, publicată de dr Anthony împreună cu directorul asociat al Institutului pentru expoziții, Jennifer Y. Chi, include eseuri ale unor experți din Marea Britanie, Franța, Germania, SUA precum și din țările unde au existat când va aceste culturi.