miercuri, 30 octombrie 2024

***

 Dezastrul ecologic de la Certej a fost cea mai mare tragedie pe timp de pace din România, asta deoarece la data de 30 octombrie 1971, la ora 4:55, digul exploatării miniere Certeju de Sus, județul Hunedoara, s-a rupt iar peste 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare și au năvălit peste cartierul muncitoresc din apropiere, unde a înghițit șase blocuri de locuit, un cămin de nefamiliști cu treizeci de camere, precum și mai multe locuințe individuale din apropierea decantorului. Astfel, un număr de 89 de oameni au murit în acest dezastru datorită cianurii folosită în procesul de extracție, cianură care se găsea din belșug în nămolul scurs din iazul de decantare. Ruperea iazului a fost sesizată de cetățenii localității Certej ca o pocnitură puternică, după care a urmat o avalanșă de apă și mâl toxic, care a distrus cele 6 blocuri de locuințe ce erau situate în aval de iaz, la o distanță de circa 500 de metri. În scurt timp nămolul toxic a acoperit totul pe o suprafață de zeci de kilometri pătrați, cu straturi de până la jumătate de metru înălțime. Dezastrul de la Certej din 30 octombrie 1971, a provocat , după cum am mai spus, moartea a 89 de persoane și rănirea altor 104, deși autoritățile comuniste nu au anunțat moartea acestor persoane, tocmai pentru a nu se afla adevărul și pentru a nu fi nevoite să declare doliu național. În prima zi a după catastrofă au fost scoase 12 victime de sub nămolul toxic şi din locuințele avariate, victime care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor, deși unele dintre cadavre, cu hainele arse şi fețele tumefiate de acid, nu au mai putut fi identificate niciodată. Acțiunile de  scoatere a victimelor din nămolul toxic au decurs greu și timp de mai multe zile deoarece nu existau utilajele necesare executării acestei dificile operațiuni și nici nu se știa nici câți oameni locuiau în momentul producerii dezastrului  în blocurile prăbușite. O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili  cauzele dezastrului, însă în ancheta penală care a durat peste doi ani, nu a fost găsit niciun vinovat și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru această tragedie. Comisia de cercetare tehnică care s-a ocupat de această problemă, a decis că o posibilă cauză a prăbușirii haldei a fost pierderea în timp a stabilității masivului de steril pe una din laturi, datorită creșterii peste limita critică în înălțime, fapt ce a dus la ruperea digului de protecție și revărsarea mâlului toxic în afara decantorului. Astfel, în instanță dosarul a fost soluționat prin scoaterea de sub urmărire penală a administratorilor unității miniere, deși în această catastrofă și-au pierdut viața o mulțime de oameni. Ce este la fel de dureros este faptul că nici un ziar central sau local al vremii nu a publicat măcar un rând despre catastrofa minieră petrecută la Certej în dimineața de 30 octombrie 1971, iar autoritățile regimului comunist au încercat să țină cât mai mult timp sub tăcere ecourile acestei mari catastrofe.

Lectia de istorie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

📖📖📖

 Astazi va prezentam o alta personalitate care s-a nascut in judetul Bacau si anume prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (nascuta la  29 mai...