Ți-am arătat întreaga-mi slăbiciune,
În mâna ta fierbinte m-am predat –
Și-atunci, întâia dată ai plecat
Spre zări pe care le credeai mai bune.
Unde-am fost slab, acolo m-ai rănit!
Cu nepăsare sau cu rea credință,
Îngenunchind întreaga mea ființă
În care ai lovit, și ai tot lovit…
Și m-am uitat umil, cerșind c-o mână
O lacrimă, să văd că-ți pare rău –
Dar vai, nu te-a lăsat orgoliul tău
Să uiți o zi de haina de stăpână!
Poate-am crezut că mă vei proteja,
Că o să-mi vindeci vechea cicatrice,
Dar – Doamne! ai lovit cu-atâtea bice
Cât n-am crezut că voi putea răbda!
Și-apoi ai râs ca de o glumă tare
Și m-ai lăsat cu sufletu-n nămol
Și-a fost în mine, brusc, atât de gol,
Cât poate să încapă-ntr-o plecare…
Sorin Poclitaru - Ți-am arătat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu