$¢_$

 Muntele 

Adrian Păunescu

Iubita mea, ți-am cumpărat un munte,

Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani,

Are păduri și râuri și o punte

În vârstă de un milion de ani...

Ți l-am adus în brațe pân' la poartă,

E minunat și piatra lui e grea,

Comerțul ambulant cu munți se poartă...

Dar unde-ai să-l așezi, iubita mea?

Ce munte colosal, un munte straniu,

Cu porci mistreți ce cântă-n coruri: jir !!

Iar în adânc sunt straturi de uraniu

Și-am dat puțin pe el... un chilipir...

Iubita mea, găsește marea vale

În care să-l aduc și să-l răstorn

Și-apoi la nunta regăsirii sale

Să cânt ca vânător al lui, din corn...

Iubita mea, ți-am cumpărat un munte,

Să faci cu el ce-i ști și ce vei vrea,

Eu mă retrag în peșteri muribunde

Că am uitat să-ți mai șoptesc ceva:

Am dat pe acest munte Viața mea.

Din marele bazar cu amănunte

Plătind cu viața tot ce scump era,

Iubita mea, ți-am cumpărat un munte...

Păcat că n-o să-ncapă-n lumea ta.

$$$

 Există o lână mai prețioasă decât aurul: Qiviut – secretul arctic ce sfidează frigul extrem!

Lâna qiviut provine de la boul moscat arctic și este considerată una dintre cele mai călduroase fibre naturale din lume, fiind de până la opt ori mai izolantă decât lâna de oaie. Este extrem de rară, deoarece se colectează manual doar în timpul năpârlirii naturale, fără a afecta animalele.

Această fibră are o proprietate unică: nu se contractă în contact cu apa, indiferent de temperatură. Datorită rarității și procesului delicat de prelucrare, un singur fular din qiviut pur poate ajunge să coste peste 900 de dolari.

În îndepărtatele regiuni ale Cercului Polar, acolo unde vânturile tăioase suflă cu forța gheții, unde temperaturile pot coborî sub -50°C și unde puține forme de viață pot supraviețui, trăiește un animal străvechi, cu o alură impunătoare și blană stufoasă: boul moscat arctic (Ovibos moschatus). Din acest mamifer adaptat perfect la clima polară provine una dintre cele mai rare și căutate fibre naturale de pe planetă – qiviut.

Această lână nu este doar moale și fină – este un material cu proprietăți termice excepționale, care a stârnit interesul cercetătorilor, artizanilor și pasionaților de textile de lux din întreaga lume. Fiind de până la opt ori mai izolantă decât lâna de oaie, qiviut oferă protecție termică extraordinară, fără să fie voluminos sau greu. Este o fibră care, prin ușurința și delicatețea ei, sfidează limitele frigului, oferind căldură într-un mod aproape magic.

🔷 Originea unei comori textile

Qiviut-ul nu este tuns sau smuls, ci este colectat manual în timpul năpârlirii naturale de primăvară, atunci când boul moscat își pierde stratul interior fin de sub blana groasă. Acest proces este complet non-invaziv, ceea ce îl face nu doar etic, ci și extrem de migălos – un singur animal poate produce între 1 și 2 kilograme de qiviut brut pe an, dintre care doar o parte este utilizabilă după curățare.

Acest lucru face ca fibra să fie extraordinar de rară, iar prelucrarea să necesite îndemânare, răbdare și respect pentru materialul brut. Din acest motiv, qiviut-ul este adesea considerat „cashmere-ul Arcticii”, însă cu proprietăți chiar superioare.

🔷 Un material aproape mitic

Una dintre cele mai fascinante caracteristici ale qiviut-ului este faptul că nu se contractă în contact cu apa, indiferent de temperatura acesteia. Poate fi scufundat în apă înghețată sau fierbinte, iar fibra își va păstra forma, fără a se strânge sau deforma – un lucru rar în lumea materialelor naturale.

Mai mult, este de o finețe extraordinară, cu fire de doar 12-13 microni grosime (mai fine chiar decât puful de alpaca sau de angora), dar cu o durabilitate ridicată și o textură care devine tot mai moale în timp, pe măsură ce este purtat. Nu provoacă mâncărimi, nu irită pielea și poate fi purtat direct pe corp, chiar de către persoanele cu pielea sensibilă.

🔷 Lux, tradiție și artizanat

Datorită combinației sale unice de raritate, confort, durabilitate și performanță termică, qiviut-ul este considerat unul dintre cele mai scumpe și prețioase materiale textile din lume. Un singur fular lucrat manual din qiviut pur poate depăși 900 de dolari, iar piese mai mari, cum ar fi eșarfele sau puloverele, pot ajunge la mii de dolari.

În comunitățile indigene din Alaska și Canada, unde qiviut-ul este cunoscut de secole, această fibră este mai mult decât o marfă – este parte din tradiție și identitate culturală. Femeile din comunitățile inuit sau yupik îl lucrează cu grijă, folosind tehnici moștenite de generații întregi, iar fiecare piesă devine o expresie a artei textile nordice.

🔷 Un dar al naturii care trebuie protejat

Într-o lume obsedată de producție rapidă și consum masiv, qiviut-ul rămâne o amintire vie a unei relații echilibrate între om și natură. Boul moscat, o specie care a supraviețuit încă din epoca glaciațiunilor, trebuie protejat nu doar pentru fibra sa valoroasă, ci și pentru rolul său esențial în ecosistemul arctic.

În același timp, qiviut-ul ne amintește că uneori cele mai valoroase lucruri nu sunt cele mai strălucitoare, ci cele născute din simplitate, răbdare și respect pentru echilibrul naturii.

$¢$

 Ziua în care Keanu Reeves i-a explicat lui Elon Musk ce înseamnă să fii om

Postat la: 25.03.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

***

EM - Sunt puțin surprins că ai acceptat această confruntare, Keanu ! Inteligența artificială este viitorul. Hollywood-ul este doar nostalgie.

KR - Nostalgia ne amintește ce înseamnă să fii om. Poate (AI) să facă asta?

EM - (AI) creează deja scenarii, actori și muzică. În curând, studiourile nu vor mai avea nevoie de oameni. De ce să privești un actor real care îmbătrânește când poți avea o versiune digitală perfectă?

KR - Elon, ai privit vreodată un apus de soare? Îl poți replica digital la perfecțiune, dar asta înseamnă că l-ai trăit cu adevărat? Prezența reală este ceva ce (AI nu poate reproduce. Arta, poveștile și însăși umanitatea sunt de neînlocuit.

EM - AI nu doar replică experiențele, ci le îmbunătățește. Filmele viitorului vor fi perfecționate științific, prezicând exact ce își dorește publicul. Oamenii nu pot concura cu asta.

KR - Atunci de ce oamenii încă merg la concerte live sau la spectacole pe Broadway, dacă AI poate perfecționa aceste experiențe? Oamenii tânjesc după conexiuni autentice pe care tehnologia pur și simplu nu le poate recrea. - adresându-se direct publicului: - Dacă și voi credeți că creativitatea umană - această frumusețe imperfectă și autentică a artei - va conta mereu, spuneți-o acum.

EM - Nu vezi tabloul de ansamblu. (AI) înseamnă eficiență, progres, supraviețuire. Oamenii sunt lenți, emoționali, imperfecți. (AI) nu este.

KR - Crezi că inteligența înseamnă să înlocuiești oamenii sau să îi ajuți? Întrebarea reală nu este dacă AI ne poate înlocui, ci dacă ar trebui să permitem acest lucru.

EM - AI este mai ieftin, mai rapid, nu îmbătrânește și nu cere drepturi de autor. Studiourile se gândesc la profit, nu la imprevizibilitate. Ce se întâmplă când filmele create de (AI) vor câștiga mai mult decât cele cu actori reali?"

KR - Dacă actorii generați de AI sunt atât de superiori, de ce nu ne-au înlocuit deja complet? De ce studiourile încă aleg oameni? Pentru că perfecțiunea nu este ceea ce ne face să ne conectăm-imperfecțiunile o fac. Performanțele autentice nu sunt memorabile pentru precizia tehnică, ci pentru autenticitatea lor."

EM - (pauza)

KR - Dacă (AI) este atât de superior, de ce oamenii încă se surprind unii pe alții? De ce ne îndrăgostim, râdem spontan sau plângem la finaluri previzibile de film? Pentru că suntem imprevizibili, iar asta este ceva ce (AI) nu va putea înțelege niciodată cu adevărat."

Musk activeaza un ecran pe care ruleaza un scurtmetraj creat exclusiv de (AI) cu o versiune digitală perfectă a lui Keanu Reeves.

EM - Acest film a fost produs în mai puțin de 24 de ore, fără actori, fără decoruri costisitoare, doar tehnologie pură. Cum poți concura cu asta?

KR - Își va mai aminti cineva de această scenă generată de (AI) mâine? Arată perfect, dar este goală. Cele mai mari filme nu sunt memorabile pentru că sunt impecabile, ci pentru că rezonează cu sufletul nostru. (AI) poate imita aparențele, dar nu poate reproduce sufletul.

EM - Ești actor, nu inginer. Ce drept ai să dezbați viitorul (AI)?

KR - Nu trebuie să fiu inginer ca să înțeleg umanitatea. Treb

uie doar să fiu om.

$$$

 Pisica. Știai asta?

Dacă o pisică îți linge mâinile, fața sau părul, ia-o ca pe un compliment minunat: are grijă de tine ca una dintre „ale ei”

- Dacă pisica stă întinsă cu capul în jos când te vede, înseamnă că are încredere în tine, deoarece în această poziție nu ar putea să se apere împotriva atacului.

- Persoanele care au pisici au mai puțin stres și mai puține atacuri de cord.

- Pisicile cred că dețin o casă în care locuiesc cu o persoană.

- Când o pisică se freacă de tine, este pentru că te marchează ca parte a teritoriului său.

- O pisică nu comunică aproape niciodată cu „miaul” unei alte pisici, acest sunet îl folosește pentru a comunica cu oamenii.

- Pisicile ascultă femeile mai mult decât bărbații, deoarece răspund mai bine la tonurile ascuțite ale vocii.

- Dacă pisica ta se îmbolnăvește și încetează să se spele, spal-o, deoarece poate pierde din voința de a trăi singură, pentru a face să pară murdară și uitată.

- Pisicile nu înțeleg pedeapsa, dar recompensează făcând ceva bun.

- Pisicile dorm 16 până la 18 ore pe zi. Dar chiar dormind sunt atente la orice stimul.

- Pisicile au o vedere nocturnă excelentă.

- Pisicile se spală imediat după masă. Este un instinct de supraviețuire care le determină să împiedice prădătorii să-și simtă hrana și să-i atace.

- Pisica merge și aleargă, mișcându-si picioarele din față și din spate pe aceeași parte. Numai cămila, girafa și pisica au această specificitate

- Pisicile urăsc mirosul de portocale și lămâi

- Vechii egipteni și-au ras sprâncenele în doliu când pisica lor era pe moarte.

- La fel cum oamenii au amprente digitale și sunt unice, designul pernei nasului pisicii este unic, nu există două pisici care să aibă același model.

- Pisicile negre sunt de obicei mai calme decât pisicile albe, care sunt întotdeauna foarte nervoase.

- Limba pisicilor este formată din cârlige minuscule care o ajută să sfâșie mâncarea. De aceea pielea se simte zgâriată la atingere

- Ciocolata este toxică pentru pisici

- Majoritatea pisicilor albe cu ochi albaștri sunt surde, cu excepția cazului în care au un ochi diferit de celălalt. Acest lucru este parțial adevărat, există un procent mai mare de pisici cu surditate. Gena surdității este gena unei pisici albe, se numește alelă și este cauza culorii albe și a surdității la pisici. 

- Nu toate pisicile albe sunt surde, doar cele care prezintă această genă. Gena w face o pisică albă, chiar dacă genele ei spun că este o pisică neagră sau o pisică maro, această genă are o caracteristică specială „mască”. Aceste pisici au și ochi albaștri sau verzi.

- Urechile pisicilor sunt ultrasonice. Aceasta înseamnă că pot auzi frecvențe nemaiauzite pentru dvs. Ce fel? La fel ca sunetele pe care rozătoarele le folosesc pentru a comunica.

- Există o plantă care fascinează pisicile. Le face să se bucure de momente sublime pentru câteva minute. Este Cataria nepeta sau cunoscută și sub numele de mentă de pisică, familia cimbrișorului și a lavandei.

$¢$

 În Peru, o comunitate țese pături din lână de alpaca folosind coloranți naturali. În Chinchero, la 3.800 de metri altitudine, femeile din comunitatea Quechua vopsesc lâna cu plante precum coșenila (roșu) și indigo (albastru). O pătură de 2 metri lungime necesită 3 săptămâni de lucru manual, iar modelele geometrice reflectă simboluri incașe.

🔹În Peru, în regiunile montane ale Anzilor, tradițiile textile ale comunității Quechua sunt o parte esențială a culturii și istoriei locale. În special în satul Chinchero, situat la o altitudine de 3.800 de metri, femeile din această comunitate își păstrează vie arta ancestrală de a țese și vopsi manual lâna de alpaca, un meșteșug care a fost transmis din generație în generație. Acest proces de țesut este o combinație complexă de tehnici care includ vopsirea lânii cu coloranți naturali, obținuți din plante și insecte specifice regiunii, și crearea de modele geometrice care au semnificații culturale adânci.

În primul rând, una dintre cele mai remarcabile trăsături ale acestui proces este utilizarea coloranților naturali, care sunt extrasi din resursele locale. Coșenila, o insectă care trăiește pe cactusul nopal, este utilizată pentru a obține un roșu vibrant, iar indigo, o plantă albastră, este folosit pentru a crea nuanțe de albastru intens. Aceste coloranți naturali sunt o alternativă sustenabilă și ecologică față de produsele chimice moderne și sunt o reflectare a legăturii strânse dintre comunitatea Quechua și natura înconjurătoare. Procesul de vopsire este unul minuțios și necesită abilități speciale pentru a obține culori stabile și intense. De exemplu, coșenila este recoltată, uscată și prelucrată printr-o metodă tradițională de fierbere pentru a extrage vopseaua naturală, iar indigo necesită o tehnică specială de fermentare pentru a obține nuanțele de albastru dorite.

🔹După ce lâna este vopsită, urmează procesul de țesut, care poate dura până la trei săptămâni pentru a crea o pătură de 2 metri lungime. Fiecare țesătură este un produs al muncii manuale, iar fiecare fibră de lână este atent prelucrată de femeile Quechua, care folosesc război de țesut tradiționali. Aceste pături, care sunt adesea folosite pentru a acoperi paturi sau ca piese de îmbrăcăminte, sunt apreciate nu doar pentru utilitatea lor, ci și pentru valoarea lor artistică și simbolică. Modelele geometrice care sunt țesute pe acestea reflectă o bogată tradiție simbolică legată de cultura incașă, fiecare formă având o semnificație profundă. De exemplu, unele modele pot reprezenta munții sacri sau zei care au o importanță majoră în mitologia incașă, iar altele pot simboliza elementele naturii, cum ar fi soarele, luna și apa, care erau esențiale în viața și spiritualitatea incașilor.

🔹Aceste tehnici de țesut și vopsire sunt mai mult decât o simplă muncă manuală; ele sunt un mod de a păstra vie istoria și identitatea culturală a comunității Quechua. Într-o lume din ce în ce mai globalizată, unde multe meșteșuguri tradiționale riscă să fie uitate, aceste femei din Chinchero joacă un rol esențial în păstrarea și transmiterea acestui patrimoniu valoros. De-a lungul anilor, ele nu doar că au păstrat această artizanat tradițional, dar au devenit și un simbol al rezistenței culturale și al sustenabilității. Întreaga lor muncă este o formă de respect față de tradițiile lor și față de natura care le furnizează resursele necesare.

🔹Această practică nu doar că ajută la conservarea tradițiilor, dar și sprijină economia locală. Păturile și alte produse textile realizate de femeile din Chinchero sunt căutate de turiști și colecționari din întreaga lume, iar vânzarea acestora contribuie la susținerea familiilor și comunităților din acest sat montan. În plus, prin implicarea în acest proces tradițional de țesut și vopsire, femeile din Chinchero câștigă nu doar venituri financiare, dar și o recunoaștere socială, consolidându-și rolul important în comunitate.

🔹Astfel, procesul de țesut pături din lână de alpaca folosind coloranți naturali nu este doar un simplu meșteșug, ci o formă de exprimare culturală, un mod de a transmite tradițiile și poveștile comunității Quechua și o metodă sustenabilă de a interacționa cu mediul înconjurător. Păturile create aici sunt nu doar obiecte de uz cotidian, ci și simboluri vii ale unui patrimoniu cultural care continuă să fie apreciat și respectat în întreaga lume.

$$$

 Palatul Parlamentului, cunoscut și sub numele de Casa Poporului, este un simbol impunător al arhitecturii și al istoriei moderne din România. 

🔹Situat în centrul Bucureștiului, în apropierea Parcului Izvor, acest edificiu uriaș reprezintă una dintre cele mai mari și mai impresionante clădiri administrative din lume și un exemplu de lux și grandiozitate, construit în timpul regimului comunist al dictatorului Nicolae Ceaușescu. Construcția sa a început în 1984 și a continuat pentru aproape un deceniu, fiind finalizată în 1997, la scurt timp după căderea regimului comunist.

🔹Proiectul Palatului Parlamentului a fost conceput pentru a reflecta puterea și măreția, având o arhitectură grandioasă, cu un stil eclectic ce combină elemente din diverse tradiții arhitecturale, cum ar fi neoclasicismul, stilul renascentist și chiar barocul. În plus, interiorul său este decorat cu materiale de o raritate și prețuire incredibile, inclusiv marmură din diferite colțuri ale lumii, candelabre masive și tapiserii de o finețe rară. Fiecare detaliu din designul Palatului a fost gândit pentru a impresiona și a simboliza puterea absolută a regimului care îl finanța.

🔹Palatul Parlamentului se întinde pe o suprafață de aproximativ 365.000 de metri pătrați și include nu doar săli de conferințe și birouri administrative, dar și un impresionant număr de camere, coridoare și holuri. Printre cele mai renumite încăperi ale Palatului se numără Sala de Plen a Camerei Deputaților, Sala Unirii și impozanta sală în care se țin evenimentele oficiale de amploare. Clădirea găzduiește și un muzeu, Biblioteca Parlamentului și o galerie de artă, toate contribuind la importanța sa culturală și istorică.

🔹Pe lângă aspectele sale arhitecturale și administrative, Palatul Parlamentului are o semnificație simbolică profundă pentru istoria României. Construit într-o perioadă de regim autoritar, această clădire a fost martora multor evenimente politice importante și a evoluțiilor istorice, fiind un simbol al regimului vremui și al regimurilor politice care au urmat. De asemenea, Palatul este un simbol al luptei pentru reconstrucție și dezvoltare, fiind un exemplu clar al forței de muncă și al resurselor utilizate pentru a înfrumuseța și a înălța țara.

Un alt aspect remarcabil al Palatului Parlamentului este controversa legată de costurile și resursele implicate în construcția sa.Acest proiect a fost finanțat cu resurse masive, iar construcția sa a dus la demolarea unui mare număr de cartiere și clădiri din centrul Bucureștiului, ceea ce a dus la proteste din partea locuitorilor orașului. În ciuda acestora, Palatul a fost continuat, iar costurile sale exorbitante au fost justificate de către regim ca fiind un simbol al modernizării și al prestigiului național.

Astăzi, Palatul Parlamentului este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România, atrăgând turiști din întreaga lume, care vin să admire splendoarea și vastitatea acestui edificiu. De asemenea, este sediul principal al Parlamentului României, găzduind atât Camera Deputaților, cât și Senatul, fiind astfel un simbol al democrației și al procesului legislativ în România.

În concluzie, Palatul Parlamentului este mult mai mult decât o clădire monumentală – este un simbol al unei perioade tumultoase din istoria României, un exemplu de arhitectură impresionantă și un loc de mare semnificație politică, istorică și culturală. Deși construit într-o eră de dictatură, acest palat a supraviețuit și a evoluat împreună cu România, fiind astăzi un simbol al schimbării, al reconstrucției și al unui viitor democratic.

###

 

Turnul Bosco Verticale din Milano găzduiește peste 900 de copaci pe terasele sale, echivalentul a 2 hectare de pădure. Acești arbori absorb anual 30 de tone de CO2, produc oxigen și reglează temperatura clădirii, reducând costurile de climatizare cu 30%.

Într-unul dintre cele mai vibrante și moderne cartiere din Milano, între zgârie-nori de oțel și sticlă, se ridică două turnuri neobișnuite care nu doar găzduiesc oameni, ci și o întreagă pădure urbană. Proiectul se numește Bosco Verticale – „Pădurea Verticală” – și este o capodoperă arhitecturală care îmbină sustenabilitatea cu estetica și funcționalitatea urbană într-un mod revoluționar.

🔷 O pădure crescută pe cer

Finalizat în 2014 și proiectat de arhitectul italian Stefano Boeri, Bosco Verticale este format din două turnuri rezidențiale, unul de 80 de metri și celălalt de 112 metri, amplasate în cartierul Porta Nuova. Ce le face unice nu este doar înălțimea sau forma, ci faptul că pe fațadele și terasele lor se dezvoltă peste 900 de copaci de talie mică și medie, alături de aproximativ 20.000 de plante și arbuști.

Împreună, aceste plante echivalează cu aproximativ 2 hectare de pădure plantată pe verticală – o suprafață care, în condiții obișnuite, ar fi fost imposibil de obținut în mijlocul unui oraș atât de dens și aglomerat.

🔷 Impactul ecologic al unei clădiri verzi

Această pădure suspendată nu este doar decorativă, ci are un rol activ și profund ecologic în ecosistemul urban al orașului Milano:

 • Absorbție de CO₂: Copacii și vegetația absorb anual aproximativ 30 de tone de dioxid de carbon, contribuind la purificarea aerului și reducerea poluării.

 • Producție de oxigen: Plantele eliberează oxigen, contribuind la îmbunătățirea calității aerului pentru locuitorii turnurilor și pentru întreaga zonă urbană din jur.

 • Izolație termică naturală: Vegetația densă protejează clădirea de soarele verii și de vânturile reci din timpul iernii. Această izolație naturală reduce nevoia de climatizare cu până la 30%, scăzând semnificativ consumul de energie.

 • Reducerea zgomotului: Frunzele, crengile și trunchiurile formează un strat fonoabsorbant, care izolează apartamentele de sunetele orașului.

🔷 Viață între cer, sticlă și frunziș

Fiecare apartament din Bosco Verticale are acces la terase generoase care devin grădini private. Locatarii trăiesc în contact direct cu natura, bucurându-se de umbră naturală, flori, culori sezoniere și chiar păsări care își fac cuiburi în copaci.

Pentru ca această pădure să fie sustenabilă pe termen lung, fiecare plantă este atent selecționată și poziționată în funcție de expunerea solară și vânt. Sistemele de irigare sunt automatizate și alimentate cu apă reciclată, iar întreținerea copacilor este efectuată de o echipă specializată de grădinari alpiniști.

🔷 Un nou mod de a construi orașe

Bosco Verticale nu este doar un experiment reușit – este un model global pentru viitorul urbanismului. Proiectul a câștigat numeroase premii internaționale, inclusiv „International Highrise Award” în 2014 și „Best Tall Building Worldwide” în 2015, fiind recunoscut drept una dintre cele mai inovatoare clădiri ale deceniului.

Proiecte similare inspirate de Bosco Verticale sunt acum în curs de construcție în Paris, Shanghai, Utrecht și Cairo, demonstrând că natura poate urca la cer, iar orașele pot respira din nou.

🔷 Concluzie

Bosco Verticale este dovada că arhitectura și natura nu trebuie să se excludă, ci pot coexista în armonie, chiar și în cele mai aglomerate spații urbane. Este mai mult decât o clădire – este o pădure vie, un plămân vertical și o declarație despre cum ar putea arăta viitorul sustenabil al orașelor. Într-o lume în care spațiul verde este tot mai rar, Bosco Verticale ne arată că nu trebuie să ne uităm la pământ pentru a-l regăsi – ci, uneori, trebuie doar să privim în sus.