***

 La data de 2 februarie 1943 se încheie bătălia Stalingradului, bătălie ce a reprezentat un punct important în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial. 

Considerată una dintre cele mai sângeroase bătălii din istoria omenirii, lupta de la Stalingrad a inclus campania de bombardamente germane asupra orașului, atacul terestru german și luptele din interiorul orașului, urmată apoi de contraofensiva sovietică, care a încercuit și distrus forțele germane și ale aliaților săi din cadrul Axei. Numărul pierderilor în această bătălie a fost imens, fiind estimat la aproximativ 1.700.000 de persoane de ambele părți, numai forțele germane pierzând peste cinci sute de mii de soldați, aproximativ un sfert din efectivul total dislocat pe frontul de răsărit. Lipsa unor date exacte în privința morților, răniților şi dispăruților în această bătălie este datorată și refuzului sovieticilor de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Decizia lui Hitler de a cuceri Stalingradul a apărut ca urmare a eșecului german din anul 1941, când armata germană a fost respinsă în apropierea Moscovei și de aceea ocuparea sudului Rusiei devenea vitală, mai ales pentru resursele de petrol din zonă. Ofensiva asupra Stalingradului a fost declanșată în luna mai 1942, dar germanii au ajuns abia spre sfârșitul lunii august la porțile Stalingradului deoarece atacurile aeriene şi terestre ale armatei germane au întâlnit o rezistenţă dârză din partea sovieticilor, care aveau ordin de la Stalin să nu se retragă, indiferent de pierderi. În noiembrie 1942 a început contraofensiva, iar sovieticii au încercuit oraşul, astfel că peste opt sute de mii de soldaţi germani şi aliaţi de-ai lor au fost înconjuraţi, fără şanse de scăpare. Chiar dacă un pod aerian a fost încercat de trupele germane, eficienţa acestuia a fost minimă, momentul decisiv al luptei fiind pierderea în favoarea sovieticilor a aeroporturilor oraşului, care a făcut ca Wehrmacht-ul să rămână fără hrană şi muniţie. În aceste condiții Comandantul armatei germane de la Stalingrad, generalul Von Paulus, i-a cerut lui Hitler permisiunea de a capitula, dar acesta a refuzat. L-a înaintat pe von Paulus, la gradul de feldmareșal sperând că va continua lupta, dar von Paulus s-a predat sovieticilor împreună cu 22 de generali germani la data de 31 ianuarie. Bătălia Stalingradului se încheia astfel cu înfrângerea armatei germane, această luptă având să fie momentul decisiv pentru soarta războiului mondial, deoarece avea să fie începutul „sfârșitului” pentru Hitler și Germania nazistă.

$$$

 Ziua Ursului – tradiții, obiceiuri și superstiții

Pe data de 2 februarie a fiecărui an se sărbătorește ziua Ursului, Stretenia sau Întâmpinarea Domnului

Conform tradiției pe data de 2 februarie a fiecărui an se sărbătorește ziua Ursului, Stretenia sau Întâmpinarea Domnului. În această zi iarna se întâmpină cu primăvara.

Se spune din bătrâni că în ziua de Stretenie ursul va ieși din bârlog și, cu acest prilej, se pot face previziuni meteorologice importante referitoare la noul an.

Astfel, în ziua de Stretenie, ursul iese din bârlog și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se va întrerupe, iar primăvara urmează să se apropie.

Se mai zice despre ziua Ursului că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.

Stretenia este și o sărbătoare a babelor, când se adună toate la un loc și încep să vorbească despre vrute și nevrute.

Un obicei vechi care se practică în ziua de Stretenie este “Târcolitul viilor”. Conform acestui obicei, capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile. Totodată, godpodarul trebuie să aibă la el un fel de caltaboș și o sticlă de vin în traistă. Va oficia, astfel, un fel de ritual: va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite, va rosti o formulă magică sub formă de monolog sau dialog: “ Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari!”.

În general, ziua de Stretenie se ține pentru sporul casei și pentru sănătate.

***

 S-a întâmplat în 2 februarie 1395: Prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţ. Despre data exactă a începerii lucrărilor la cetate nu există date certe. Mai mulţi istorici şi filologi, printre care unii de mare calibru, precum A.D. Xenopol, B.P. Haşdeu, D. Onciul ş.a., pornind de la Bula papală din anul 1232, în care se strecura informaţia că în timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, între anii 1211-1225, aceştia ar fi construit pe versantul estic al Carpaţilor un castrum muntissimum, au acreditat ideea că este vorba de Cetatea Neamţului.Ipoteza germanică – teutonică sau săsească – a Cetăţii Neamţ a fost însuşită de mulţi dintre istoricii noştri, care au trebuit într-un fel sau altul să se pronunţe asupra originii acesteia, pornind de la numele pe care îl poartă.

  Mai sigur este că Cetatea Neamţului este o ctitorie ridicată în perioada domniei lui Petru I în Moldova (1374-1391), confirmată şi de cercetări arheologice care au scos la lumină urme materiale de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi monede de argint de pe vremea acestuia.Crearea statală a Moldovei în anul 1359 precum şi dezvoltarea economică ulterioară au fost premizele pentru construirea unor fortificaţii de piatră, menite să asigure controlul strategic în caz de război, iar pe perioada domniei lui Petru I Muşat au fost gândite trei astfel de construcţii – la Neamţ, Suceava şi Şcheia (actuala Mănăstire Zamca), alături de alte numeroase lăcaşe de cult fortificate.

      În anul 1387 apare prima menţiune despre cetăţile Moldovei, într-un omagiu adresat de Petru I regelui Poloniei.Prima referire la Cetatea Neamţului datează din 2 februarie 1395, într-un un act ante castrum Nempch emis de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg.Materialele de construcţie folosite în cele două perioade de ridicare a cetăţii au fost obţinute din zonele înconjurătoare – gresie, şisturi verzi, bolovani, pietriş şi nisip, iar mortarul folosit – alcătuit din var, nisip, piatră sfărâmată, cărămidă pisată şi mangal – făcea priză perfectă, fiind atât de solid încât, după mai bine de 600 de ani, s-a dovedit a fi mai rezistent decât piatra.La 4 iulie 2009, Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional.Cetatea este vizitată anual de circa 100.000 de turişti, şi a rămas un spaţiu încărcat de numeroase mituri şi legende, dar şi de fapte de vitejie care marchează etape importante din istoria zbuciumată a naţiei noastre.

*†

 La 85 de ani, a decis să se răsfețe cu ceva special - o noapte la un hotel luxos. Dar când a plecat în dimineața următoare, i s-a înmânat o factură de 450 de dolari. Revoltată, ea a cerut să știe de ce era atât de mult.

"Este un hotel minunat", a spus ea, "dar 450 $ pentru o noapte? Nici măcar nu am luat micul dejun! "

Recepționerul a explicat că era tariful standard, dar ea nu a fost de acord."Vreau să vorbesc cu managerul! "

Când managerul a sosit, acesta a explicat cu calm: „Acest hotel are piscină de dimensiuni olimpice și un centru de conferințe de renume mondial, toate disponibile pentru utilizarea dumneavoastră. "

"Dar nu le-am folosit! " a răspuns ea.

„Ah, dar ei au fost aici, și ai fi putut”, a spus managerul zâmbind. El a menţionat apoi spectacolele de divertisment de top pe care le-a oferit hotelul. „Găzduim cei mai buni interpreți din întreaga lume. "

Ea a ripostat: „Nu am văzut niciun spectacol! "

„Ei bine, erau disponibile și ai fi putut”, a repetat managerul. Managerul enumerând facilitățile pe care nu le-a folosit, doamna a oftat și a decis să plătească. Și-a scos carnetul de cecuri, a mâzgălit o sumă și i-a dat-o.

Managerul s-a uitat în jos, nedumerit. "Dar, doamnă, acest cec este doar pentru 50 $! "

„Așa este”, a răspuns ea zâmbind„Îți iau 400 de dolari pentru că te-ai culcat cu mine. "

Managerul, speriat, bâlbâit, „Dar nu! "

Cu un rânjet viclean, ea a răspuns: „Păcat. Am fost aici, și ai fi putut. "

#Morala poveştii? 

#Nu subestima niciodată inteligența rapidă a unui bătrân! 😄

$$$

 CRIMELE MARIEI TEREZA

Castelul Martinuzzi din comuna Vinţu de Jos, reprezintă una dintre cele mai celebre ruine din Transilvania. Trecutul monumentului se întrepătrunde cu istoria conducătorilor imperiului Austro-Ungar şi cu personalitatea împărătesei Maria Tereza. Despre celebra împărăteasă s-au ţesut legende, una mai şocantă decât cealaltă, pe care la ceas de seară, bătrânii din zonă încă le povestesc 

Doar câteva dintre aceste poveşti au putut fi confirmate de către istoricii care s-au ocupat de studiul trecutului de aproape o jumătate de mileniu a misteriosului castel. Unul dintre guvernatorii Transilvaniei, Gyorgy Martinuzzi a întreprins, în toamna anului 1545, o vizită la castelul din Vinţu de Jos, unde încă din anul 1522 funcţiona o mănăstire franciscană. Plăcut impresionat de mirajul care învăluia clădirea, el a transformat castelul în resedinţa sa de vară. Alegerea guvernatorului a fost destul de nefericită, mai ales că trecerea în nefiinţă a lui Gyorgy Martinuzzi a deschis seria unor crime care şi acum au darul să îi impresioneze pe cei care ascultă legendele ţesute în jurul lor. Seria crimelor a început cu asasinarea guvernatorului Martinuzzi de către cardinalul Castaldo, în anul 1570. Bătrânii satului povestesc că trupul neînsufleţit al guvernatorului a zăcut ascuns în podul castelului timp de două luni de zile, „… până o venit nişte popi catolici din Alba Iulia şi l-or luat şi l-or îngropat crestineşte”, spune legenda care învăluie în mister strania ruină.

O altă crimă este consemnată de cronici în anul 1495 cînd domnitorul Moldovei Aron Vodă, refugiat la Castelul Martinuzzi a fost otrăvit din porunca principelui ungar. Sătenii spun că ”domnul moldovean” a fost înmormîntat pe dealul de peste Mureş într-o criptă făcută de un alt domnitor moldovean, respectiv Petru Rareş, dar documentele din acea vreme nu amintesc nimic despre acest lucru.”În poveştile pe care le-am auzit de la bunicii noştri se zice că Petru Rareş o vrut să dea foc la castel, şi că l-ar fi vrăjit fiica unui ţăran din sat pe care o luat-o cu el în Moldova”, mai spun bătrînii din Vinţu de Jos.

Cele mai înfricoşătoare legende o au în prim plan pe împărăteasa austro-ungară Maria Tereza şi se localizează la jumătatea secolului al XVIII-lea. Legendele care circulă în zonă îi atribuie împărătesei mai multe crime, ale căror victime au căzut bărbaţii cu care, se pare, făcea amor. ”Maria Tereza intra cu bărbaţii pe poarta castelului, că atunci era canal de apă în jur, şi după ce petrecea cu ei, dacă îi plăcea, îi ducea într-o cameră de la etaj şi îi poftea să intre acolo. După ce bărbatul îi trecea pragul, împărăteasa trăgea de o manetă şi se desfăceau podelele şi omul cădea în nişte săbii, ce erau aşezate cu vârful în sus”, povesteşte Nicu Babu, locuitor din zonă, care a auzit povestea de la bunicul său. Legendele mai spun că din camera cu săbii, exista un tunel care comunica direct cu râul Mureş, şi că toate cadavrele ajungeau în apele râului. Convingerea sătenilor în existenţa acestor crime este susţinută de faptul că singura parte care a rămas în picioare este tocmai pavilionul cu pricina.

Cercetările făcute în incinta castelului nu au confirmat existenţa unei trape sau a unui pasaj secret, după cum nu a fost demonstrată istoric nici posibilitatea ca celebra împărăteasă să fi vizitat vreodată zona Vinţu de Jos din Alba. Totuşi, oamenii din zonă îşi amintesc că în timpul când a fost construit drumul care trece prin apropierea castelului, s-a descoperit un tunel care se afla între castelul Martinuzzi şi râul Mureş, care curge la o distanţă de mai puţin de 200 de metri. Bătrânii mai povestesc cum că, în timpul furtunilor de vară, se aud urlete atât în perimetrul castelului, cât şi la ieşirea dintr-o grotă situată pe un deal la aproape doi kilometri depărtare şi despre care se spune că ar fi fost una dintre ieşirile de siguranţă ale castelului.

Un fenomen greu explicabil s-a petrecut în luna august a anului 1975, cînd, într-o noapte cu cer senin, castelul a fost lovit de un trăznet, a cărui apariţie nu a fost explicată de către specialişti nici până acum. Singura parte din castel rămasă în picioare este pavilionul unde, se povesteşte că Maria Tereza îşi arunca iubiţii. Despre Maria Tereza, care a avut 16 copii, se spune că era mare amatoare de plăceri trupeşti. Sătenii au o explicaţie pentru toate aceste întâmplări bizare, inclusiv pentru prăbuşirea misterioasă a castelului: ”oamenii care treceau noaptea prin apropierea castelului vedeau lumini care jucau la geamuri şi auzeau ţipete”. Mai mult, oamenii din zonă cred că sufletele morţilor din castel nu îşi găsesc liniştea şi tihna şi că ei ar fi stat la baza prăbuşirii clădirii. Locuitorii comunei mai au o explicaţie pentru apariţia fenomenelor care bântuie castelul. Ei cred că toate acestea s-au întâmplat din cauza faptului că această clădire a fost ridicată pe locul unui cimitir, a cărui existenţă a fost confirmată de descoperirile făcute în urma unor săpături efectuate în curtea castelului.

Arheologii au găsit aici mai multe sicirie şi pietre funerare care datează de la începutul mileniului. După aceste descoperiri, castelul a devenit din nou subiectul unor legende care spun că ”în pereţi s-ar afla comori”, mai ales datorită faptului că în timpul săpăturilor au fost descoperite mai multe monezi de aur şi argint. Cu toate acestea, până acum nimeni nu a încercat să dea de urma presupusei comori.

***

 CE NU SE SPUNE DESPRE UCRAINA?

              -articol din 2022-

-Este una dintre cele mai mari ţări din EUROPA după teritoriu, cu o populaţie de peste 41 de milioane de oameni, are resurse uriaşe pe care şi le-ar dori orice alt stat. 

Pe scurt, UCRAINA se poziţionează foarte bine în privinţa resurselor, atât la nivel european, cât şi mondial:

- Locul 1 în EUROPA în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu-vital pentru energia nucleara;

- Locul 2 în EUROPA şi locul 10 în lume în ceea ce priveşte rezervele de minereu de titan;

- Locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);

- A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);

- Locul 2 în EUROPA în ceea ce priveşte rezervele de minereu de mercur;

- Locul 3 în EUROPA (locul 13 în lume) în ceea ce priveşte rezervele de gaze de şist (22 de trilioane de metri cubi);

- Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;

- Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone).

Din punct de vedere agricol, Ucraina poate asigura nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni. Şi din acest punct de vedere, ţara vecină este fruntaşă:

- Locul 1 în EUROPA în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil;

- Locul 3 în lume după suprafaţa solului negru (25% din volumul lumii);

- Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi floarea-soarelui;

- Locul 2 în lume în producţia de orz şi locul 4 la exporturile de orz;

- Al 3-lea cel mai mare producător şi al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;

- Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;

- Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;

- Locul 5 în lume în producţia de albine (75.000 tone);

- Locul 8 în lume la exporturile de grâu.

UCRAINA este o ţară puternic industrializată şi nu în orice domeniu, ci în industria strategică. Este ştiut că UCRAINA ocupă:

- Locul 1 în EUROPA în producţia de amoniac;

- Locul 2 în EUROPA şi al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);

- Locul 3 ca mărime din EUROPA şi al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce priveşte capacitatea instalată a centralelor nucleare;

- Locul 3 în EUROPA şi locul 11 în lume în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare (21.700 km);

- Locul 3 în lume (după SUA şi FRANŢA) în producţia de localizatoare şi echipamente de localizare.

UCRAINA este şi un mare exportator:

- Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;

- Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;

- Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;

- Locul 4 în lume la exporturile de argilă;

- Locul 4 în lume la exporturile de titan;

- Locul 8 în lume la exporturile de minereuri şi concentrate;

- Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.

depenet 

@ toată lumea

***

 Fabula Doamnei Mulă 

Sandu Catinean 

               

                 Doamna Mulă la cultură

                 A plecat cu coifu-n gură)

Prin instituţii mai ales

Există-o specie ciudată

Nu e nici iapă, nici catârcă

Dar este veşnic candidată

Cochetă, bine-ntreţinută

Se crede os de Dumnezeu

Ea ştie tot, vorbeşte multe

De juri că-i iapa vre-unui „zeu”

Aceasta este Doamna Mulă

Şi-n spate mulţi măgari o ţin

Chiar şi-armăsarii de prăsilă

O saltă-n slăvi câte puţin

Ea nu-i o specie de rasă

De fapt, nu ştii prea bine ce-i 

În schimb, îţi face-atâta silă

De mut rămâi în faţa ei

Se-nfinge-n orice porcărie

Şi-ar face-orice ca să parvină

De-atâta zel printre-armăsari

Mulţi ar jura că e divină

Măgarii o privesc tăcuţi

Şi-s încântaţi de cunoştinţă

Ce-o fi cu ea, sau ce hram e

Nu pot avea atâta ştiinţă

Aceste mule nu-s orice

Că-s un hibrid de măgăriţe

Cu-atâţia armăsari sus puşi

Nu se vor iepe, ci... zeiţe