miercuri, 5 iunie 2024

***

 ASTAZI,  5 IUNIE, DE ZIUA INVATATORULUI (SI, DE CE NU?!...A INVATAMANTULUI ...ROMANESC).....MERITA SA CITITI URMATORUL TEXT!


Articol scris de Prof. Radu Iliescu


"Discut zilele trecute cu un prieten profesor de matematică. Îmi spune că în facultăţi, la seminariile matematicilor superioare din 9-10 studenţi abia găseşti unul capabil să citească (nu să rezolve) exerciţiul. Adică, dau un exemplu, abia o zecime pot spune, puşi în faţa literei Σ că este o sumă, ori în faţa semnului ∫ că este o integrală. Restul, masa critică, oastea de strânsură nu are contact cu problema nici măcar la nivel introductiv.

Am citit recent cartea profesorului Mihai Maci, universitar la Facultatea de Filosofie din Oradea, care constată şi el că studenţii nu au capacitatea de a relaţiona cu marile texte, preferând piureul de banane premestecat din cărţile scrise de vulgarizatori în ale filosofiei, sintezele de pe net şi alte asemenea suprasimplificări.

La facultăţile de teologie ortodoxă s-a scos, pentru admiterea la doctorat, examenul eliminatoriu de greacă veche. Cu alte cuvinte, crema teologilor ortodocşi nu mai conţine oameni capabili să se adreseze textului sacru în limba liturgică a creştinismului răsăritean. De latină şi ebraică nu mai are rost să vorbim.

La Facultatea de Litere din Cluj-Napoca există cursuri de “rattrappage” (aducere la zi a cunoştinţelor lingvistice fundamentale). Tradiţional, facultăţile de limbi străine nu se preocupau decât cu totul periferic de nivelul lingvistic al studenţilor, aceasta fiind treaba liceului. Rostul unui examen de admitere cu mulţi candidaţi era acela de a-i selecta pe cei mai sârguincioşi dintre ei, pe cei cu vocaţie manifestă pentru limbi străine, capabili să facă faţă unui parcurs ulterior în ştiinţele limbajului şi ale literaturii. Însă mai nou vin studenţi care nu mai au baza lingvistică, cu goluri imense în pregătire pe care nu pot să le acopere fără asistenţa unui profesor.

Toate aceste patru exemple disparate, care sunt doar câteva cazuri dintr-un noian, au în comun o singură realitate: în acest moment FALIMENTUL CALITATII A AVUT LOC LA SCARA LARGA, şi acesta nu trebuie să fie un secret pentru nimeni. Numai că, iar de aici începe problema (mult mai mare decât recrudescenţa prostiei în sine), nicio facultate n-a închis din motiv de studenţi impostori. 

Avem cursanţi la matematici superioare care n-au făcut analiză matematică în liceu. 

Avem absolvenţi de filosofie care n-au deschis traducerea niciunui text fundamental, nicidecum versiunea originală a unui Platon sau a unui Kant. 

Avem teologi care nu posedă subtilităţile lexicale, deci ideatice, ale textului sacru. 

Avem absolvenţi de limbi străine cu cutremurătoare erori de exprimare scrisă sau orală. 

Dar facultăţile lor, fără excepţie, şi-au crescut numărul de studenţi, trădând ideea de intelectual şi de universitas. 

PROSTIA EXISTA, A VENIT PESTE NOI, NE-A CUCERIT SI NE-A PARALIZAT ORICE REACTIE. Suntem învinşi, suntem sub ocupaţia cea mai odioasă care a existat vreodată, a lui " las' că mai citim si noi ", dar coabităm, nu ne retragem în munţi, nu există nicio mişcare de rezistenţă. Dacă am fi un butic de cartier şi am da faliment, am închide şi am merge acasă. Falimentul intelectual nu ne obligă la niciun gest de onoare, nu mergem să cultivăm ceapă şi să ne scriem tratatele la lumânare din atâta lucru. În mod odios, ne adaptăm, dar nu pentru că am fi potriviţi, cum zicea Darwin, ci pentru că preferăm să ne plecăm în loc să plecăm. Unii.

Preluat

***

 

ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI

.

          În fiecare zi sărbătorim câte ceva, în fiecare zi îi mai așternem vieții câte un strop de mulțumire sufletească și o facem să se rupă de trăirile cotidiene și să tresalte de bucurie. Astăzi, să ne colindăm copilăria, să-i retrăim frumusețile și să ne reamintim cu dragoste și profundă recunoștință de primii noștri dascăli, de aceia care ne-au deschis fereastra spre înțelepciune, spre lumina minții. Și, pentru că astăzi este Ziua Învățătorului, să începem prin a le mulțumi cu dragoste și recunoștință pentru nobila lor profesie, pentru darul lor minunat de a modela caractere și de a forma prin talent, dăruire și perseverență alte și alte generații de oameni destoinici.

          Se spune că învăţătorul este ,,al doilea părinte al fiecărui copil”, prietenul acestuia şi responsabil de modul în care este educat şi învăţat pentru a face faţă rigurozităţii vieţii de adult.

          Un om cu vocaţie, un modelator de suflete, învățătorul pune temelia în educaţie şi lasă o amprentă uriaşă asupra vieţii, pentru că lucurile cele mai importante se învaţă în copilărie. Aşa că, oricât de mult timp ar trece, învăţătorul rămâne cel care şlefuieşte şi lansează copiii pe drumul spre maturitate.

          Pentru meritul muncii și strădaniei sale, în data de 5 iunie, nu întâmplător odată cu ziua în care s-a născut dascălul Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc, s-a instituit prin lege, Ziua învățătorului.

          Cu drag şi bucurie, de Ziua celor care cu credinţă şi dăruire slujesc şcoala românească şi conştientizează că aceasta este un „atelier al umanităţii” şi „drumul regal spre înţelepciune”, le dăruim din suflet poezia ,,Dăscăliţa”, de Octavian Goga.

          LA MULȚI ANI, DRAGI DASCĂLI!

.

DĂSCĂLIŢA

Octavian Goga

.

Când, tremurându-şi jalea şi sfiala,

Un cânt pribeag îmbrăţişează firea,

Şi-un trandafir crescut în umbră moare,

Şi soare nu-i să-i plângă risipirea,

Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,

A vremii noastre dreaptă muceniţă,

Copil blajin, cuminte prea devreme,

Sfielnică, bălaie dăscăliţă.

.

Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,

Poveste nu-i mai jalnic povestită,

Tu eşti din leagăn soră cu sfiala,

Pe buza ta n-a tremurat ispită.

Cununa ta de zile şi de visuri

Au împletit-o rele ursitoare,

Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,

Şi mână nu-i atâtea ştiutoare.

.

Moşnegi, ceteţi ai cărţilor din strană,

Din graiul tău culeg învăţătură,

E scrisă parcă-n zâmbetele tale

Seninătatea slovei din scriptură.

În barba lor, căruntă ca amurgul,

Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte,

Căci văd aievea întrupat ceaslovul

În vorba ta domoală şi cuminte.

.

La tine vin nevestele să-şi plângă

Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,

Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,

În alte ţări când le trimiţi oftatul..

Şi fete vin, să le-nfloreşti altiţa,

La pragul tău e plină ulicioara,

Şi fetele îşi şopotesc în taină:

"Ce mâini frumoase are domnişoara! ".

.

... Aşa, grijind copiii altor mame,

Te stingi zâmbind în calea ta, fecioară,

Iar căpătâiul somnului tău vitreg

De-un vis deşert zadarnic se-nfioară.

Tu parc-auzi cum picură la geamuri

Un ciripit de pui de rândunică

Şi-un gând răzleţ îţi înfierbântă tâmpla,

Cu tine-adoarme-o dulce, sfântă frică.

.

Sfios, amurgul toamnei mohorâte

Îşi mişcă-ncet podoaba lui bolnavă,

Ca din cădelniţi fumul de tămâie,

Prelung se zbate frunza din dumbravă.

Tu stai în prag, şi din frăgar o frunză

La sânul tău s-a coborât să moară,

Iar vântul spune crengilor plecate

Povestea ta, frumoasă domnişoară...


***

 

Spun: La multi ani, Învățătoarei mele!

Într-un buchet trimit, azi, gândul bun

Și mulțumiri cât cerul plin de stele,

Nu am cuvinte, timpul să-l adun.


Să mă întorc la ani rămași în minte,

Când banca găzduia un trup și-un vis

Să mă întorc la inima cuminte,

La tot ce însemna un timp promis.


Să simt iar mâna care-a mânuit creionul

Pe rândurile cu-alfabetul neștiut,

Ori foaia de desen, culori, pensonul ...

Și câte-n mâna Doamnei-au încăput! 


Spun: La multi ani! Vin cu recunoștință,

Vă-mbrațisez cu tot ce simt și spun! 

În mine mai trăiește-acea ființă,

Copilul, ce nu vreau să îl apun. 


Vă dăruiesc, azi, florile de vară! 

Tot ce-nflorește azi, vă dăruiesc! 

Spun mulțumesc, iubită-nvațătoare!

Că-n suflet sunt copil și va iubesc!

***

 

5-iunie-ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI!

LEGENDA INVATATORULUI!⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️❤️


Când Dumnezeu a creat invatatorul a chemat toţi îngerii şi i-a întrebat: -Cum ar trebui să fie un invatator ?

Îngerii i-au dat mai multe răspunsuri:

-Să -i iubească pe copii.

-Să rămână mereu elev , învăţând continuu pentru a transmite învăţăceilor lui cunoştinţe actuale şi de valoare.

-O fiinţă care să rămână veşnic tânără, amabilă, întelegătoare, modestă, creativă şi corectă!

-Să aibă cele trei perechi de ochi: cu o pereche să vadă în timp ce scrie la tablă sau citeşte, cu alta să vadă tot ce se întâmplă în jurul lui, iar cu ultima, să se poată uita la elev când acesta este obraznic şi trebuie să-i spună : ,,Te iert, altădată să nu se mai întâmple !’’

-Să poată preda când copilul îi este bolnav acasă sau el însusi suferă de vreo boală.

Când a auzit aceste răspunsuri, Dumnezeu le-a spus îngerilor:

-Acestei fiinţe, care primeşte atât de puţin şi dă sau i se cere atât de mult, mai trebuie să-i adăugăm ceva.

-Ce ? au întrebat toţi îngerii în cor.

Dumnezeu le-a răspuns:

-Lumină, multă lumină, pentru ca flacăra invatatorului să nu se stingă niciodată !RESPECT!!!

Sursa: net

***

 

ÎN VIAȚA MEA   A FOST O ÎNVĂȚĂTOARE


Pe drumul drept ce  duce către școală,

O vezi ades trecând încet, tăcută...

Ca o crăiasă mirosind a flori de toamnă

Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.


Subțire, aplecată- ușor de spate,

Cu iarna-n păr și soarele-n privire,

Ea trece-ncet,  salută pe oricare...

Mulți o iubesc... le-a fost  învățătoare.


Își amintesc de alte vremuri...era toamnă,

Când a pășit întâia oară-n școală.

Pe umeri tineri ea purta codițe

și-o regăseai pierdută-ntre fetițe...


Părea o zână ruptă din poveste,

Cu chipul blând, cu degete subțiri,

Iar vorba-i caldă, blândă și domoală

Umplea de prunci micuța noastră școală.


Ea îi iubea, pe fiecare-n parte,

Îi îndruma pe căi bătătorite,

Ei culegeau din vorba sa  povețe

și adorau să scrie și să-nvețe!


De unul nu-nvăța cât trebuia,

Doamna-l certa blajin, cu vorba-nceată:

„Copile, -n viață să sădești un pom

Și carte să înveți, ca să fii OM!”


Și cei mai mulți acum sunt domni cu carte,

Și de-s țărani sunt oameni de-omenie,

Când o zăresc trecând surâzătoare

Cu toții spun:  „Mi-a fost învățătoare!”❤


Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,

Ruptă din Rai, menită să vegheze,

În codrul ăstei lumi este un pom...

Crește copii...din prunc, el face OM!


Pe drumul drept ce  duce către școală,

Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.

Când o zăresc trecând surâzătoare

Cu toții spun:  „Mi-a fost învățătoare!”❤

       Autor:   Munteanu Gabriela

***


Umberto Eco, care deținea 50.000 de cărți, a avut de spus asta despre bibliotecile de acasă: „Este o prostie să crezi că trebuie să citești toate cărțile pe care le cumperi, deoarece este o prostie să-i critici pe cei care cumpără mai multe cărți decât vor putea citi vreodată.” Ar fi ca și cum ai spune că ar trebui să folosești toate tacâmurile sau paharele sau șurubelnițele sau burghiul cumpărate înainte de a cumpăra altele noi. "Sunt lucruri în viață de care trebuie să avem întotdeauna o mulțime de provizii, chiar dacă vom folosi doar o mică parte. „Dacă, de exemplu, considerăm cărțile ca medicină, înțelegem că e bine să ai multe acasă, decât câteva: când vrei să te simți mai bine, atunci mergi la „dulapul cu medicamente” și alegi o carte. Nu una întâmplătoare, ci cartea potrivită pentru acel moment. De aceea trebuie să ai mereu o alegere nutrițională! "Cei care cumpără o singură carte, citesc doar pe aceea și apoi scapă de ea. Pur și simplu aplică mentalitatea de consum pe cărți, adică le consideră un produs de consum, un bun. Cei care iubesc cărțile știu că o carte nu este o marfă. " 

luni, 3 iunie 2024

***

 Despre diavol pe scurt...


De cele mai multe ori diavolul nu numai ca arata bine, dar iti si face bine...cu forta. El stie intotdeauna ce e mai bine pentru tine! El, nimeni altcineva! El stie cum e mai bine sa te imbraci, el stie cum e mai bine sa te comporti, el stie ce e mai bine sa mananci, el stie unde e mai bine sa mergi, el stie unde e mai bine sa lucrezi, el stie cum e mai bine sa faci, el stie unde e mai bine sa locuiesti, el stie....Si face toate astea fara sa-ti dea sansa reala de a alege tu ce este mai bine pentru tine. Pentru ca diavolul nu iubeste libertatea! Si uite asa, incetul cu incetul, te acapareaza cu "binele" lui pana nu mai ai alta alternativa. Devii prizonierul său. Pentru ca in asta consta puterea lui: in lipsa ta de alternativa! Te face dependent de "binele" lui si de el. Dupa care face ce vrea cu tine. Devii jucaria lui si nici macar nu esti jucaria lui preferata. Dar din cand in cand, te mai ia la o tura...iar tu vei numi asta "atentie"...

PS: 

Culmea e ca "alternativa" o ai la indemana tot timpul chiar si dupa ce el te-a acaparat. Numai ca de cele mai multe ori spaima de a  pierde  "binele" cu care te-a obisnuit (dresat) este atat de mare, incat nu esti in stare sa renunti la el, ca sa te bucuri de binele adevarat.

Personalitatea MEA, personalitatea Ziaja

 Cred că de la vârste fragede am fost un copil "cu personalitate". O fi fost zodia? O fi fost temperamentul, un temperament mai ap...