$$$

 EMIL GARLEANU - văzut de contemporani. 

 

" Poemele în proză din lumea celor care nu cuvântă, inspirate, probabil din < Historie naturelle > de Jules Renard, pun în valoare arta unui miniaturist. Cu bonomie, emoție înfiorata, umor înlăcrimat, scriitorul surprinde contrastul dintre armonia naturii și aceste tragedii de o clipă "- Mircea Zaciu 

" Iubit de toți, Garleanu avea totdeauna idei bune, planuri frumoase și, mai presus de toate, atâta însuflețire cât n- aveam noi toți. În jurul lui ne strângeam cu toții și el, cu vorba lui împăciuitoare, cu diplomația lui, cu bunătatea lui, ne făcea să înțelegem și să ne unim chiar atunci când aveam poate toate motivele să nu ne înțelegem și să nu ne uităm ... 

Și acum Garleanu e singur ... El care era veșnic înconjurat de prieteni, de tovarăși, de adversari, acum e singur ! El care a fost sufletul și întemeietorul cafenelelor literare ( ... ). 

Sunt vreo patru luni de când Garleanu n- a mai fost printre noi. Și noi, mânați de șuvoiul vieții, de micile și zadarnicele noastre hartuieli, de egoismul nostru, de abia ne mai gândeam la dânsul care e singur și bolnav și hărțuit de o gloată de actori, la Craiova ( era directorul acelui teatru din banie ).

E blând și acum Garleanu. Singurătatea și boala nu l- au putut înrăi. L- au făcut îndată mai filozof, mai pesimist. Nu tuna împotriva prietenilor care aproape l- au uitat și nu căuta să facă senzație și să atragă atenția asupra sa prin lucruri gălăgioase. E blând și cuminte ca întotdeauna. Vorbește ca un bătrân înțelept, cu toate că e tot atât de tânăr ca și când era în mijlocul prietenilor. Amărăciunea se simte foarte mult în singurătatea lui. 

Încolo, Garleanu e tot atât de singur. Vorbește de toate cu seninătatea care este apanajul sufletelor superioare. "

( L. Rebreanu, feb. 1914, scrie și publică un articol laudativ, intitulat " SINGUR ", în anul morții celui mai bun prieten al său, Emil Garleanu ). 

Emil Garleanu s- a născut la Iași, el a demonstrat o preocupare deosebita față de viața necuvântătoarelor. Povestirile sale sunt inspirate din lumea plantelor, a gazelor, redată cu duioșie, blândețe și delicatețe. Tatăl său a fost locotenent- colonel, drept pentru care Emil a făcut studii militare la școli de specialitate, încercând să îmbrățișeze o carieră militară. 

În anul 1905 a demisionat din armată și s- a dedicat activității literare. Cele mai importante scrieri : 

" Cea dintâi durere ", " Schite din război ", " Din lumea celor care nu cuvântă ", " Nucul lui Odobac ", Trei vedenii ". 

A fost director al Teatrului Național din Craiova. Prin intermediul lui Garleanu, Rebreanu își va cunoaște viitoarea soție, pe Ștefana I. Rădulescu ( alintată , " Fanny " de apropiați ).

Garleanu se numără printre membrii fondatori ai Societății Scriitorilor Români ( 1908 ), fiind pentru un an de zile, chiar președintele acesteia.

Garleanu se stinge din viață , la doar 36 de ani ,la data de 2 iulie 1914, din pricina unei boli necruțătoare. 

Sursa : 

☆ " SPECTRE ÎN LABIRINTUL UITARII "- Romanul familiei Rebreanu, 4 vol. , de Ilderim Rebreanu, editura ZIP. Fragmente din vol. I - " De la Alfa la Omega " , Pseudoportet ( 10 ) EMIL GARLEANU. 

☆ " 100 CEI MAI MARI SCRIITORI ROMÂNI " , ediția a ll- a revizuită. Lucrare elaborata sub egida UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Editura Lider , 2005.