$$$

 Generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Oituz, a murit în timpul epidemiei de gripă spaniolă, pe 21 iulie 1919, la doar 55 de ani...

Eremia-Teofil Grigorescu s-a născut pe 28 noiembrie 1863, la Golășei, lângă Târgu Bujor, în familia unui învățător de țară, fiind cel mai mic dintre cei 4 copii ai familiei. A urmat școala primară și gimnaziul la Liceul Vasile Alecsandri din Galați, apoi Liceul Național din Iași, între 1878-1881. Deși tatăl său a murit cât tânărul era încă în școală și după decesul acestuia familia a trecut prin mari probleme financiare, reușește să-și finalizeze studiile. După susținerea bacalaureatului s-a înscris la Facultatea de Medicină și de Științe la Universitatea din Iași.

Pentru a se putea întreține în facultate a fost nevoit să dea meditații și astfel a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Elena Arapu, care provenea dintr-o familie de militari. Datorită rudelor soției, a renunțat la studierea medicinei și s-a orientat spre o carieră militară, fiind admis în 1882 la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București.

După terminarea școlii militare, tânărul se căsătorește cu Elena Arapu care devenise profesoară de matematică, fiind prima femeie absolventă a acestei Universității din Iași. Cuplul a avut cinci copii: Traian, care va deveni general de artilerie, Romulus, deputat liberal și fost ofițer, Aurelian, care va fi inginer, Lucreția și Margareta.

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Eremia Grigorescu a ocupat mai multe poziții în unitățile de artilerie, iar în timpul Primului Război Mondial, a fost comandant al: Diviziei 15 Infanterie, al Corpului II Armată, al Corpului IV Armată, al Corpului VI Armată și al Armatei 1. Marele său success militar a fost cel din prima bătălie de la Oituz și din cea de-a doua bătălie de la Oituz.

În perioada Primului Război Mondial, Eremia Grigorescu o cunoaște pe Elena Negropontes, în conacul căreia din Oituz se afla comandamentul Diviziei 15 Infanterie. Începe o relație cu aceasta și vor avea un copil, născut la Bârlad, pe 20 noiembrie 1917, pe Dan Ulise Grigorescu. În 1918 Eremia Grigorescu a divorțat de soția sa și s-a căsătorit cu Elena Negropontes, care era fiica lui George Ulise Negropontes, un mare latifundiar, industriaș și comerciant de origine greacă născut la Galați, cel care a finanțat mai târziu construcția Mausoleului de la Mărășești. Generalul a recunoscut copilul și a început o nouă viață alături de proaspăta sa soție care avea 39 de ani.

La începutul lui 1919, Elena și Eremia Grigorescu au fost nași de căsătorie ai căpitanului de artilerie Ion Tâmpeanu care s-a căsătorit cu Elena Lupescu, cea care avea să devină amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea.

Generalul Eremia Grigorescu s-a îmbolnăvit de gripă spaniolă în timpul marii epidemii care a lovit Europa după finalul războiului. Avea să moară pe 21 iulie 1919, la vârsta de 55 de ani, la București, unde a și fost înmormântat inițial.

Osemintele sale au fost reînhumate pe 29 august 1924 în sarcofagul central din Mausoleul de la Mărășești. Pe placa sa tombală este înscris: „Străjerii de la Poarta Moldovei, care au pus stavilă poporului vrăjmaș făcând stâncă împrejurul meu, am scris cu sânge pe crestele de la Slănic, Oituz și Cașin: «Pe aici nu se trece»”