$$$

 Azi, 20 iulie 2025 se împlinesc 511 ani de la uciderea în chinuri a lui Gheorghe Doja (Georgius Dosa), conducătorul răscoalei (numită și „războiul țărănesc”) de la 1514 din Transilvania. Locul groaznicei execuţii a fost în orașul Timișoara. Mai precis, în actuala Piaţă Maria. 

*** Numele său oficial în toate documentele din epocă era menționat „Georgius Dosa Siculus de Makfalva”, iar ulterior, în istoriografia maghiară numele său a fost transcris in forma Dózsa György, iar in istoriografia română sub forma Gheorghe Doja. 

*** Unul din motivele răscoalei a fost viața grea a țăranilor, ce se simțeau crunt exploatați în Transilvania, altul a fost schingiuirea de către nobili a familiilor țăranilor in contextul proclamării Cruciadei de către papa Leon al X-lea care a condus la recrutarea țăranilor transilvani de diverse etnii (români și secui, maghiari, dar si țăranilor slovaci, sârbi, croați), toți aceștia ca soldați. Dar marea nobilime din Ungaria și Transilvania, dorea să-i rețină pe țărani pe propriile domenii, pentru un mai mare profit si rod agricol. Prin participarea la cruciadă țăranii sperau sa-și îmbunătățească greaua situație economică, în schimb nobilimea din Ungaria și Transilvania s-a opus și s-a răzbunat pe familiile țăranilor plecați pentru cruciadă, ceea ce a constituie scânteia începerii răscoalei țărănești. 

*** Gheorghe Doja (Georgius Dosa), se remarcase anterior ca bun ofițer în războaiele antiotomane, de aceea i s-a dat un rol important in Cruciada anti-otomană, la 24 aprilie, Doja(Dozsa) era numit conducător al cruciadei. 

*** Gheorghe Doja mai participase si in trecut la o ALTĂ răscoală împotriva nobilimii maghiare (cea din 1506) dar in același timp era cunoscut si util pentru luptele sale cu turcii. 

*** Numit conducător din 24 aprilie 1514, Doja îi chema pe țărani la lupta/cruciada anti-otomană, astfel a reușit să strângă într-o tabăra de la Rakos circa 40.000 țărani și orășeni săraci dornici să scape de obligațiile feudale, iar alte mulţimi de țărani s-au concentrat în taberele de la Alba Regală, Oradea si în alte locuri din Transilvania. 

*** Dar nobilimea maghiară, nerespectând înțelegerea, probabil nemulțumiți de numărul mare al iobagilor care părăsiseră ogoarele chemați la cruciadă prin Bula Papei Leon, tocmai în timpul muncilor agricole de primăvară, a încercat să oprească pe cei ce voiau să plece in tabăra și sa-i silească pe cei plecați să se întoarcă (inclusiv prin schingiuirea celor rămași acasă, pentru ca cei plecați să se întoarcă pentru a opri chinurile, o metodă de șantaj emoțional practicată uneori in epocă), deși chiar arhiepiscopul Ungariei Tamás Bakócz publicase bula papei Leon X, care chema țăranii la o nouă cruciadă antiotomană și trebuia să îi scutească pe țăranii participanți de obligațiile feudale.

- Nobilii maghiari nu au respectat condițiile, si au batjocorit și schingiuit familiile țăranilor plecați, care în plus sunt puse la jug în locul animalelor de către nobilii maghiari. Practic acest fapt l-a determinat pe Doja să lupte contra nobilimii maghiare. Mare parte din familiile tăranilor din tabăra sa, erau schingiuite de nobilimea maghiară, care nu respecta înțelegerea anunțată chiar de arhiepiscopul Ungariei. Față de asemenea atitudine a nobilimii, țăranii își schimbă planurile: renunță la cruciadă și, pentru a-și apăra familiile îndrepta armele împotriva nobilimii maghiare feudale.

*

*** Pe timpul desfășurării răscoalei , principalii adversari ai răsculaților au fost: voievodul transilvan János Szapolyai (Zapolia), episcopul romano-catolic al Transilvaniei Várday Ferenc, episcopul Nicolaus Csáki (de Csak), principalul adversar al înarmării țăranilor în vederea cruciadei, juristul Werbőczy István, conducerea armatei regale ungare ce a dus lupta contra țăranilor, ș.a. . 

*** Răscoala lui Gheorghe Doja (sau Gyorgy Dozsa, sau, mai precis Georgius Dosa Siculus de Makfalva, fiindcă acesta din urmă era numele oficial, redactat în latină) a fost înfrântă, printre altele de intervenția armatei regale ungare contra țăranilor. 

*** La porunca voievodului Transilvaniei János Szapolyai(Zapolia), Gheorghe Doja a fost prins, torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc, cu o “coroană” înroșită în foc pusă pe cap, iar carnea i-a fost smulsă cu cleștii călăului și dată tovarășilor săi înfometați, care au refuzat. Oricum urma si pentru ei moartea în chinuri, trași în țeapă. Această execuție a lui Doja si tovarășilor săi a avut loc în Timișoara.

***Tăiat în patru, trupul lui Doja a fost expus la porțile orașelor Buda, Pesta, Alba Iulia și Oradea. Capul a fost trimis la Seghedin. 

A fost o priveliște îngrozitoare și un fel de a se pedepsi nemaiauzit până atunci în Europa considerată civilizată, execuție descrisă de mulți scriitori ai vremii. 

***Totuși, deși maghiarii au zdrobit răscoala țăranilor din 1514, Ungaria a fost ulterior înfrântă zdrobitor de turci (la Mohacs in 1526), si stăpânită 160 de ani de turci, iar Transilvania a devenit principat autonom. 

*** Despre Gheorghe Doja (Dosza) - s-a născut la cca. 1470, la Dalnic, Scaunul Chizd astăzi în județul Covasna, si a murit executat la 20 iulie 1514 în Timișoara. După unele surse, Gheorghe Doja/Dosza a fost un țăran secui, care a luptat împotriva autorităților maghiare, în calitate de conducătorul al unei armate de iobagi constituită din mulți români/valahi dar si de alte etnii. Încă din tinerețe, prin luptă si muncă proprie, Doja (Dosza) a reușit să se ridice în rândul micii nobilimii drept răsplată pentru faptele de vitejie dovedite in mai multe războaie împotriva otomanilor. Alte surse îl menționează mic nobil sărăcit, ce activa ca militar, luptând in războaie contra turcilor. Chiar si in ajunul răscoalei care-i poartă numele, Doja a început să-și facă datoria de lider anti-otoman si a strâns numeroși țărani pentru cruciada cerută de Papă. Dar in urma schingiuirii familiilor țăranilor veniți cu el, nemulțumit de nedreptățile la care erau supuși țăranii, Doja a condus răscoala (numită si războiul țărănesc) care-i poartă numele, contra marilor proprietari maghiari de pământ din Transilvania anul 1514 . 

La răscoala au participat țăranii români alături de secui, au mai participat și țărani de alte etnii, inclusiv slovaci, sârbi, sau chiar maghiari sărăciți, etc. Majoritari in Transilvania erau românii care erau si lipsiti de drepturi deci erau mai motivați la răscoală.

***Lipsa de drepturi a românilor(numiți „vlahi” sau „valachorum” in epocă) era acutizată si „oficializată” in special după coalizarea celorlalte trei etnii transilvane (maghiari, sași si secui) împotriva țăranilor iobagi majoritar români după Răscoala de la Bobâlna din 1437, când nobilii maghiari, sași si secui s-au coalizat în „Fraterna Unio” (menționată si ca "Unio Trium Nationum") prin care au stabilit eliminarea completă din viața politică și socială din Transilvania (adică lipsirea de drepturi) a iobagilor (cei mai mulți aparținând etniei majoritare române), deși iobagii formau vasta majoritate a populației transilvane. 

Noile orânduiri ce au urmat după 1437 s-au consolidat în dauna dreptului strămoșesc românesc care a dispărut treptat. Poziția românilor transilvăneni, marea majoritate dintre ei iobagi, a fost din ce în ce mai dificilă, deoarece „Unio Trium Nationum” excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială. Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul "Unio Trium Nationum" (Fraterna Unio) o „națiune”(etnie) "tolerată", acest statut fiind menținut până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval puțin înainte de 1800, la câțiva ani după Răscoala lui Horea Cloșca si Crișan. Menționez că termenii se refereau la etnii, iar in limba latină se redacta „Nationum”. Așadar, acesta era contextul si statutul de „tolerat” dar fără drepturi sociale în timpul Răscoalei lui Doja de la 1514, ceea ce a constituit un motiv in plus pentru țăranii valahi(etnici români). Un rol important în ultima fază a răscoalei lui Doja/Dosza l-a jucat și intervenția armatei regale ungare contra țăranilor. Înfrângerea răscoalei a condus la pedepse dure/barbare pentru țărani, care au oripilat Europa creștină a vremii. 

*

*** Articol de prof. Laurentziu Roșu – BIBLIOGRAFIE 

- Britannica -Dózsa Rebellion,

Miklos Molnar - „O istorie concisă a Ungariei”, , 

M.Constantinescu, C.+H.Daicoviciu-"Istoria României", etc

* TAGS #Doja , #Dozsa , #Gyorgy , #Gheorghe , #rascoala , #razboitaranesc , #Transilvania , #Timisoara , #Zapolia