sâmbătă, 31 octombrie 2020

Aroma unei amintiri unice Bottega Verde

 Trebuie să recunosc sincer: am şi eu de-acum o vârstă oarecum respectabilă. Nu spun că am îmbătrânit deja, dar prefer să cred că încep să devin o „doamnă” în ochii celor din jurul meu. Asta înseamnă cel puțin câteva aspecte...

  • Am început să am organismul ceva mai sensibil pe toate planurile posibile. Așa că trebuie să am grijă de întreținerea mea. Adică mai puțin, dar de foarte bună calitate, de la hrană și îmbrăcăminte până la cosmetice.
  • Am început să nu privesc doar înainte, ca un om fără griji și cu ochii doar spre viitor, ci și în urmă. Nu doar că am început să îmi fac bilanțul vieții de până acum, ca să știu cum să-mi continui viața în condiții optime, ci și să pun preț cât mai mare pe propriile amintiri.
Și apropo de grija față de propriul organism... Dacă cu ceva ani în urmă nu prea puneam eu prea mare preț pe cosmetice de uz personal, folosind doar produse de strictă igienă și îngrijire personală (săpun, deodorant, pastă de dinți), la un moment dat am simțit nevoia să îmi diversific gama de cosmetice folosite: mai întâi creme și loțiuni pentru îngrijirea pielii, și mai recent produse de minim machiaj (rujuri). Ca să nu mai vorbim că produsele ar trebui să fie delicate, din ingrediente cât mai naturale și cu un parfum fascinant.

Recent am constatat că aș avea nevoie de niscaiva produse cosmetice pentru hidratarea pielii, care în ultimul timp parcă devine din ce în ce mai uscată și îmi creează un oarecare disconfort. Desigur că deja am brandurile mele preferate, din a căror game de produse îmi iau mai tot ceea ce am nevoie, dar mi-am spus că ar fi cazul să schimb puțin macazul și să încerc și altceva.

Așa am descoperit brandul de origine italiană Bottega Verde. M-am hotărât să testez produsele sale, din cel puțin două considerente:

  • aici există o gamă destul de largă de produse de hidratare, deci exact ceea ce am nevoie momentan, deci am de unde alege produse variate, pe care să le folosesc, schimbandu-le periodic, pentru o perioadă destul de lungă
  • brandul aduce arome intense din toate colțurile lumii pentru momente perfecte de hidratare și relaxare, reinventând conceptul de produse naturale prin hidratare intensă și arome inedite.
Ca să se simtă și tatăl meu răsfățat, am comandat câteva produse din categoria de cosmetice barbati special pentru el. Apoi am luat câteva creme de corp și loțiuni hidratante pentru mine.

Odată produsele primite, am început de îndântului reavăată să le folosesc. Pe lângă hidratarea bogată și rapidă a pielii pe care am remarcat-o în timp, în prima fază am remarcat efluviile de parfum pe care le emana propria-mi piele tratată cu cremele primite. Și cum parfumul era destul de persistent, a început să-mi trezească amintiri.
Mi-am amintit grădina bunicilor plină întotdeauna de flori variate, care nu conteneau să-și ofere curcubeul de culori și gama de parfumuri din primăvară până-n toamnă târziu și de care mă bucuram din plin. Mi-am amintit și de florile din grădina casei părintești, ceva mai puține, dar extrem de parfumate: iriși, lăcrămioare, primule, trandafiri, mușcate.
Mi-am amintit plimbările prin parcul orașului, mai ales în timpul vacanțelor de vară, când toate simțurile îmi erau răsfățate de culoare și arome.
Mi-am amintit de vacanțele petrecute prin pădurile de munte, pline de răcoare, de aromele pământului reavăn, izvoarelor răcoroase, aromelor lemnoase ale pomilor și aroma frunzelor vii.
Mi-am amintit de toate clipele petrecute în mijlocul naturii când mă răsfățam cu toate senzațiile posibile și mă încărcam de energie.
Și întotdeauna îmi propuneam să nu mă mulțumesc doar cu amintiri, ci să revin mereu în mijlocul naturii ori de câte ori este posibil.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

joi, 29 octombrie 2020

Cum aleg husa și folia perfecte pentru telefonul meu?

 Cu ani în urmă nici nu bănuiam să trec de la telefonul fix la telefonul mobil. Şi nici acces la internet. Şi, colac peste pupăză, mai aveam parte și de doi părinți ceva mai reticenți la nou și la schimbare. Până la un punct.Telefonul este foarte performant. Implicit și costă 

Prima decizie radicală a fost cea luată de achiziționarea unui calculator și conectarea acestuia la internet. Nu aveam mai deloc habar de cum se lucrează online, dar informarea profesională pe calea clasică devenise din ce în ce mai nesatisfăcătoare, privind dintr-un anumit punct de vedere, cel al vitezei de informare și comunicare. Curând m-am convins că informarea și comunicarea online mă poate scoare, la nevoie, din enorm de multe încurcături.

Al doilea salt spre „modernizare” a fost trecerea spre telefonia mobilă. Aici a fost nevoie de ceva mai multă muncă de lămurire. Dar a meritat. Am început cu un telefon simplu, atât eu cât și părinții mei. Și un abonament modest. Dar a prins cumplit de bine, căci valurile vieții ne-a dus spre situații în care era nevoie de foarte multă comunicare de la distanță. De la un simplu telefon mobil am ajuns la un smartphone, cel de acum, cel mai recent, fiind unul extrem de performant în momentul achiziționării. Dar și destul de scump. Si extrem de folosit, din ce în ce mai folosit.

Să pornim de la două idei de bază...

  1. Telefonul este extrem de performant, implicit și destul de scump. Așa că achiziționarea telefonului, plus abonamentul corespunzător, a implicat cumpărarea telefonului în rate. Rate pe care, se pare, le plătesc și acum.
  2. Abonamentul, extrem de ofertant, a trebuit să fie adaptat nevoilor mele de comunicare și informare, care cresc din ce în ce mai mult. Pot spune că acum telefonul aproape că funcționează non-stop pe partea de internet timp de ore în șir zi de zi.
Faptul că folosesc timp îndelungat un telefon extrem de bun și scump implică și o grijă pentru protecția sa contra loviturilor accidentale. Acest lucru este asigurat de o husă și o folie de protecție de o extrem de bună calitate. Acest fapt implică alegerea acestora dintr-un magazin specializat al unui brand extrem de puternic așa cum ar putea fi magazinul BrandGSM.ro.

Care ar fi argumentele pro?

 În cazul husei pentru telefon

  1. Husa trebuie să fie suficient de rezistentă, chiar antișoc, pentru a proteja telefonul de „agresiuni”: lovituri, zgârieturi, variații de temperatură, umezeală, „agresiuni” inevitabile atunci când telefonul este purtat peste tot cu mine și folosit timp îndelungat în orice condiții, orice poziții, orice mediu înconjurător.
  2. Husa pentru telefon ar trebui să nu fie „agresivă” nici pentru mâna mea. De aceea ar trebui să fie suficient de fină, netedă, fără ascuțișuri și denivelări.

 În cazul foliilor de protecție


  1. Folia ar trebui să acopere întreg ecranul și să aibă marginile rotunjite, pentru o protecție mai bună.
  2. Folia ar putea fi privacy, pentru o mai bună protecție față de priviri indiscrete.

De ce aș alege un produs brand în loc de unul non-brand?
  1. Deși prețul poate fi mai mare, calitatea este substanțial superioară, așa că raportul preț/calitate este net favorabil unui produs brand. Orice brand, orice firmă care se respectă, nu face rabat de la calitate, pentru că doar așa își poate menține o poziție cât mai bună pe piață.
  2. Un magazin specializat în branduri de calitate va ști și va reuși să-și mențină poziția și clientela tocmai prin produse cât mai bune calitativ, cât mai variate, cât mai bogate în produse noi, tot mai performante.
  3. Un magazin specializat în branduri va ști și va reuși să-și mențină clienții fideli prin oferte variate, perfect adaptate nevoilor acestora, dar și prin bonusuri de fidelitate.
  4. Un magazin specializat în branduri va oferi clienților săi încredere în produsele oferite dar și încredere în sine.
  5. Un magazin „de firmă” va reuși să impună trenduri de calitate, de performanță, de eleganță, de stil.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

marți, 27 octombrie 2020

Cum ne ajută cristalele naturale

 

 Cristalele. Superbe, perfecte, extrem de variate, au fost întotdeauna căutate pentru frumuseţea lor deosebită, folosite tocmai de aceea ca podoabe atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

 Deşi adesea par reci, cu toate că reflectă lumina soarelui ca şi cum ar emite ele însele lumină, par a oferi corpului osau cristale pentru birou. căldură şi o energie aparte fiecărui tip de cristal. Poate că tocmai de aceea oamenii le-au atribuit puteri magice, folosindu-le ca talismane, pietre aducătoare de noroc, dar și puteri de vindecare a unor afecțiuni.

 Nu îmi pot explica de ce, dar cristalele mă atrag în mare măsură. Probabil este ceva „moștenit” prin educație de la părinții mei, care, fiind geografi de profesie, se pricepeau în mare măsură la cristale și roci. Chiar și acum tatăl meu are tendința de a colecționa pietre și cristale de diferite tipuri, pe care le așează prin diferite colțuri ale casei ca și piese ornamentale, cristale pentru casă sau cristale pentru birou.
Într-o casetă specială pentru bijuterii, de lemn, am câteva coliere de pietre semiprețioase, extrem de frumoase. Desigur că au fost concepute ca obiecte de podoabă feminină. Și așa au fost purtate de către mama mea. Și de sora ei mai mare... Și-ar fi dorit amândouă ca și eu să le port destul de des. Dar până acum nu a fost să fie, nu prea mă atrăgea ideea de a purta bijuterii sau de a folosi cosmetice. Până acum... Dar nu se știe dacă în viitor îmi voi schimba părerea....
Totul este însă să faci primul pas. Și a fost ușor. În cazul cosmeticelor am început cu creme hidratante; începeam să am nevoie de așa ceva. Iar în cazul bijuteriilor am început cu piese cu încărcătură sentimentală: cerceii primiți cu ocazia majoratului, făcuți din altă pereche de cercei primită de la străbunica mea, inele mici de aur primite de la părinți sau prieteni apropiați... Un lănțișor cu medalion primit în condiții similare... Dar sunt în aceeași cutie broșe și coliere pe care aproape că nu le-am purtat niciodată. Până acum...
Îmi trebuie doar un impuls să încep să port aceste bijuterii. În cazul rujurilor, pe care nici nu visam cândva că le-aș fi putut folosi, a fost de ajuns să primesc, într-un pachet de cosmetice primit ca promoție, la schimb cu promovarea firmei respective pe internet, tot aici pe blog, un ruj. Un singur ruj. Mai aveam încă trei rujuri mai de demult rămase prin casă, dar nu apucasem încă să le folosesc. Probabil că nu mă încumetasem să le folosesc, având încă amintiri puternice legate de la persoana care le cumpărase. Dar rujul cel nou a fost urmat de un comentariu al tatălui meu: „Ha!!! Ce mai cadou! Parcă tu te dai cu ruj! S-o văd și pe asta!...” Și a văzut-o chiar în zilele următoare...
Dacă mă gândesc mai bine, nu este nevoie de asemenea comentarii pentru a determina un om să facă un anume pas. Așa cum un ruj, un fard sau un parfum îți transformă înfățișarea în bine și frumos, același efect îl pot avea și bijuteriile, chiar puține și discrete, dar plasate strategic și cu bun gust. În cazul pietrelor semiprețioase se pot combina bijuteriile cu cristaloterapia, chiar dacă în acest caz cristaloterapia poate însemna doar creșterea încrederii în propria persoană, convingerea că fiecare dintre noi își are frumusețea sa personală ce poate fi pusă în valoare de o bijuterie.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

sâmbătă, 24 octombrie 2020

Melinis – Un cuvânt nou pentru o experiență nouă

 De mic copil nu eram atât de amatoare de dulciuri, dar în ultimii ani, probabil din cauza suprasolicitării și a stresului, am început să am un apetit crescut pentru produsele dulci. În plus, sau poate tocmai de aceea, am nevoie de un supliment consistent de vitamine și minerale care să mă susțină, fizic și energetic, în efortul de la locul de muncă, în viața profesională și personală.

Ca urmare a nevoii de suplimente alimentare cu vitamine și minerale, intru destul de des prin farmacii. Si cheltuielile, recunosc, sunt destul de mari. Dacă adaug și produsele alimentare tip desert, raidurile prin magazinele alimentare lasă o gaură destul de mare în buget.

Ideea salvatoare ar putea veni de la un produs sau o gamă de produse care să îmi satisfacă toate aceste nevoi. Și aceasta este gama de produse Melinis, o gamă de produse din ingrediente naturale, cum ar fi mierea și fructele crude, o gamă produsă printr-o metodă unică de preparare.

În toate aceste delicatese produse printr-o metodă unică de preparare lentă la temperaturi sub 35 de grade Celsius, fructele își păstrează proprietățile naturale și savoarea lor proprie. Ca și noutate, este un desert tip slow-food, neprocesat și nerafinat industrial, produs din miere și petale de trandafiri, vișine, pere, prune, zmeură. gutui, afine sau cătină.

Preferatul meu este Melinis de cătină. De ce? Simplu. În primul rând îmi satisface pofta de dulce în mod natural, cu ajutorul mierii, ca și produs natural ce conșine, pe lângă un aport substanțial de glucide, absolut necesare pentru funcționarea optimă a creierului, conține și o gamă largă de micronutriente absolut necesare pentru funcționarea întregului organism. Iar cătina este una dintre sursele naturale cele mai bogate de vitamina C, absolut necesară pentru funcționarea generală a organismului, care nu poate veni decât din alimentație, întrucât organismul uman nu o poate produce. Produsul final este mai mult decât delicios.
 În copilărie preparam destul de frecvent un sirop de cătină folosind fructele proaspete de cătină și miere de albine. Era un mod bun de a-mi fortifica organismul pe cale naturală. Dar acum gama Melinis îmi ușurează munca: am produsul preferat oferit pe tavă.
Poate tocmai de aceea recomand cu căldură produsele Melinis. Toate... Și tuturor... Tocmai pentru că este un produs natural absolut delicios pe gustul tuturor.
Articol scris pentru SuperBlog 2020




joi, 22 octombrie 2020

Elefantul Meu deschide drumul spre imaginație

 Ca orice copil „de modă veche” ( mă apropii de 53 de ani), în  perioada copilăriei am avut parte de povești. La început îmi citeau cu rândul părinții sau oricine se nimerea din familie sau anturaj. Cu siguranță erau cărți pentru copii, fie cărți de povești pentru copii, fie cărți diverse cu cât mai multe poze frumos colorate și destul de instructive pentru acea vârstă.

Pe atunci nu erau cărți personalizate. Dar erau cărți mai deosebite, cu imagini viu și variat colorate, care îmi atrăgeau atenția cu alte trucuri. De aceea nu este de mirare că am deprins pe nesimțite toate literele alfabetului și să le leg în cuvinte.

 Curând am început să citesc singură. Din ce în ce mai mult. În loc de jucării și dulciuri ceream să mi se aducă, ca și cadouri, cărți, cât mai multe cărți. Cărți pe care le devoram destul de repede. Nu îmi ajungeau cărțile din biblioteca proprie, a familiei și a prietenilor, nu îmi ajungeau doar cărțile cumpărate sau primite cadou. Împrumutam de pe la alții și, mai ales, împrumutam de la bibliotecă. După câțiva ani, bibliotecarele de la secția de copii mai că nu mai aveau ce să-mi arate și să-mi dea să citesc acasă. Am trecut la un moment dat la secția de adulti; era ceva mai mult ca și fond de carte, dar bucuria mea a fost de mai scurtă durată. În câțiva ani „vănam” cărțile pe care vroiam să le citesc. Desigur, citeam și reciteam cărțile din programa școlară, dar nu îmi era de ajuns.
De ce povestesc toate aceste lucruri? Pentru că, povestind despre dragostea mea pentru cărți încă din perioada copilăriei și până acum și mai departe, aș vrea să le insuflu dragostea pentru cărți și celor mai tineri decât mine.
Din păcate, se spune că acum se citește din ce în ce mai puțin. Dacă în cazul adulților mai există scuza, plauzibilă uneori, a lipsei de timp și de energie, în cazul copiilor totul se poate remedia cu puțin tact și inteligență. Nu este vina lor, a copiilor. Le este cu mult mai ușor să-și culeagă informațiile de pe internet, de la televizor, ca și rezumat și rezumat al rezumatelor. Așa se obișnuiesc cu o anume lene a creierului, care nu mai adună și nu mai procesează informațiile cum o făceam noi la vârsta lor și încă o mai facem.
Dacă ar fi să recomand ceva pentru început, ca și mod de atragere a copiilor spre lectura, ar fi cărțile personalizate, așa cum sunt prezentate în filmulețul de mai jos:


Cărțile personalizate ar putea fi socotite tocmai acele cărți în care eroul principal, în jurul căruia se țese întreaga poveste, este chiar copilul nostru sau un copil identic cu el. Citind cartea sau chiar cărțile din ce în ce mai fascinante al căror erou pare a fi sau ar putea fi chiar el, imaginația începe să-i zburde. Se vede pe el însuși în pielea personajului, fiind implicat în tot felul de aventuri pe care le trăiește cu toată ființa lui, și își dorește să citească din ce în ce mai mult tocmai pentru a afla ce se întâmplă în continuare. Așa începe să i se dezvolte gustul pentru lectură.
Pentru mine nu au existat cărțile personalizate. Și nici nu cred că a fost nevoie. devenisem capabilă să intru in pielea fiecărul personaj din cărțile pe care le citeam, fie și doar cu imaginația. Până și în jocurile noastre de copii jucam rolurile personajelor din cărțile pe care le citeam.
Pe măsură ce trecea timpul, îmi doream să achiziționez cât mai multe cărți pe care să le citesc. Chiar  dacă așa cum se vede în imaginile de mai jos cu greu voi mai găsi un loc de depozitare pentru ele...





 
Recunosc că nu întotdeauna savuram cărțile pe care le luam să le citesc. Adesea, după primele pagini, citite cu chiu cu vai, abandonam cartea. Reluam lectura ei după un timp, dar mă opream din citit cumva cam în același loc. Parcă ar fi fost o barieră dincolo de care nu puteam trece. În final, ori abandonam cartea de tot, ori o reluam până ce reușeam să o citesc până la urmă. Probabil ideea era că nu eram pregătită să citesc acea carte. Ca gen, ca stil, ca grad de dificultate. Mai mult ca sigur îmi trebuia un anume antrenament în lectura acestor genuri de cărți, antrenament constant și asiduu.
Acum constant că baza informării și educației fiecăruia dintre noi, copil și adult deopotrivă, sunt cărțile. Sunt prieteni statornici, pot fi parcurse oriunde, oricând și în orice condiții, nu obosesc atât de mult ochii ca ecranul dispoziitivelor electronice cum ar fi computer, laptop, tabletă, smartphone sau e-reader. Au un farmec aparte, dat de textura, aspectul și „parfumul” hărtiei, vechi sau proaspăt tipărite. Lectura și folosirea lor ca sursă de informare obligă oarecum creierul să caute în mod activ informațiile, să le asocieze, să le aranjeze, să le combine astfel încât să fie folosite la maximum și cu cea mai mare ușurință.
Cărți clasice sau cărți personalizate? Avantaje și dezavantaje. Așa cum am povestit mai sus, cărțile personalizate atrag copiii spre lectură, în dorința lor de a afla ce este dincolo de fiecare pagină în parte. Dar nu trebuie să ne oprim doar la cărțile personalizate. Acestea sunt bune doar la un anumit moment, într-o anumită etapă, la o anumită vârstă.dincolo de ea, trebuie să virăm cumva, ușor și inteligent, spre cărțile obișnuite, tocmai pentru a obișnui copilul, viitor adult, să citească orice, oricând, oriunde.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

marți, 20 octombrie 2020

Secrete pentru îngrijirea hainelor și a încălțămintei

 

 Nu pot uita o imagine din copilărie pe care atunci nu o pricepeam, dar căreia abia acum îi găsesc logica. Iată despre ce este vorba.
Suntem o familie de oameni minioni. Mici de statură, mai ales în familia din partea mamei mele si, in mod special, femeile. Si cum statura mică nu a fost de ajuns, a mai fost o problemă, de data aceasta chiar problemă cu adevărat: am trăit cu toatele „pe picior mic”, adică am purtat încălțăminte de măsură destul de mică, chiar foarte mică. In cel mai bun caz, eram la limita inferioară a măsurilor pentru încălțăminte de damă. Spun „în cel mai bun caz” pentru că s-a întâmplat ca sora mamei mele să aibă piciorul atât de mic încât nu găsea cu nici un chip încălțăminte pe măsură în magazine, așa că își făcea încâlțăminte de comandă. Asta în cazul fericit în care la atelierul respectiv avea calapod atât de mic încât să-și permită să lucreze încălțăminte de asemenea dimensiuni.
Era de la sine înțeles că era lucru mare dacă reușea să aibă 2-3 perechi de încălțăminte nouă la un moment dat. Umblătură multă: caută întâi meșterul care să lucreze încălțăminte pe măsură, umblă de câteva ori la atelier pentru probă... Cu atât mai complicat dacă atelierul era în alt oraș... Plus că prețul, logic vorbind, putea fi mai mare decât la produsele de serie... Așa că biata femeie avea grijă de încălțăminte mai ceva ca de ochii din cap. Nu numai că le păstra în cutii așezate cu grijă să nu se deformeze, ori cu șanuri montate, ori umplute cu grijă cu hârtie mototolită, tocmai ca să le mențină forma... Nu numai că le dădea cu crema potrivită și le repara de îndată ce era cazul... Culmea îngrijirii era că ungea bine fața de piele cu lapte de corp „Doina”, produs cosmetic marca Farmec, până ce lichidul fin și parfumat pătrundea bine în piele. Explicația? Produsul cosmetic menținea pielea suficient de fină, de hidratată și de „hrănită” încăt să nu crape prematur. În plus, purta pantofi cu toc, și încă toc destul de subțire. Și atât de multă grijă avea de toc, să nu carecumva să se strice, încât călca mai mult și mai apăsat pe vârfuri decât pe tocuri tocmai pentru a nu se roade flecurile. Și încă nu erau pantofi de firmă de lux, gen Karl Lagerfeld, sau orice asemenea marcă, că măsurile de protecție puteau fi cu mult mai drastice.
Nu știu dacă acum aș avea aceeași grijă de propria încălțăminte sau îmbrăcăminte tocmai pentru a nu se degrada. Probabil că da; trucuri se pot găsi și folosi oricum și oricând, mai ales dacă este vorba de produse de calitate.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

sâmbătă, 17 octombrie 2020

La cumpărături în supermarket

 Recunosc! Cele mai multe cumpărături curente le fac de la magazinele mici de cartier. Mai rar intru într-un supermarket sau într-un complex comercial de mai mare întindere, de unde se poate cumpăra orice sau aproape orice. Dar intru destul de des într-una dintre următoarele situații:

  1. Am nevoie de unul sau mai multe produse pe care nu le prea pot găsi în magazinele mai mici, din cauza fie a prețului ceva mai mare sau a puținilor amatori interesați de ele, ca atare devenind mai puțin vandabile în mod curent.
  2. Am nevoie de mult mai multe produse decât pot cumpăra din magazinele mici întâlnite pe traseu, așa încât am nevoie, pentru a economisi timp, să le caut într-un loc de unde le pot cumpăra pe toate grămadă.
Dacă varianta supermarketurilor mi se pare la un moment dat „peste mână”, fiind la o distanță mult mai mare decât îmi pot permite în acel moment, fie pentru că nu am timpul disponibil, fie pentru că potențialul magazin la care aș putea găsi produsul respectiv este prea departe de casă și nu se merită deplasarea pe distanță atât de mare pentru o gamă mai restrânsă de produse, recurg la comenzile online, cu toate avantajele și dezavantajele lor.

Să ne imaginăm o ședință de cumpărături la un supermarket sau un centru comercial ceva mai extins. În primul rând am ceva mai mult de mers până acolo, în cazul în care acea unitate comercială este ceva mai departe de casă. Și sigur este cu atât mai departe de casă cu cât este mai mare. În plus cu siguranță am ceva mai mult de cumpărat, eventual ceva mai mult de căutat prin magazinul respectiv, ceea ce poate lua încă ceva timp în plus să-mi umplu coșul cu ceea ce am nevoie.

Indiferent de unde aș cumpăra tot ce am nevoie, cu siguranță nu intru într-un magazin prea des doar pentru 2-3 lucruri. Plus că odată făcute cumpărăturile, am tot interesul să ajung cu ele cât mai repede acasă. Odată umplut coșul de cumpărături cu mărfurile alese, merg cu ele la casă să le plătesc, să mi se ambaleze și să ies. Ceea ce iarăși consumă ceva timp. În plus, cu siguranță nu sunt singurul cumpărător din magazin; la casa de marcat cu siguranță este coadă și sunt și alți cumpărători și în fața și în spatele meu. Fiecare, se presupune, are ceva mai mult de cumpărat, așa că fiecare produs trebuie scos din coș, verificată cantitatea, prețul unitar, prețul total, apoi calculată suma finală pe care trebuie să o plătesc... apoi trebuie să adun și să ofer o sumă de bani cât mai apropiată de ceea ce am de achitat, plus că adesea casiera trebuie să îmi ofere și restul de bani, dacă am dat o sumă mai mare, și produsele gata ambalate. Așa-i că durează cel puțin câteva minute? Și asta doar pentru un singur cumpărător... Iar într-o zi pot fi sute, chiar mii de cumpărători, cu atât mai mulți cu cât magazinul este mai mare.

Din fericire, acum fiecare magazin poate folosi soluțiile SmartCash RMS, o platformă software pentru operațiile de gestiune rețea de magazine, care permite scanarea fiecărui produs în parte care permite ca toate operațiunile de calculare a prețului ce trebuie plătit să se facă automat și extrem de repede, de ordinul zecilor de secunde sau a extrem de puține minute. Un asemenea software supermarket ușurează munca personalului de la casele de marcat, ceea ce scurtează considerabil timpul de așteptare pentru fiecare client în parte. Deci un confort suplimentar deloc de neglijat. În plus, se elimină pe căt posibil erorile umane absolut înevitabile în condițiile în care toate aceste operațiuni s-ar efectua manual.
În aceste condiții moderne, cumpărăturile zilnice se pot transforma din corvoadă în plăcere, pe măsură ce disconfortul statului la coadă la casele de marcat dispare odată cu reducerea timpului de așteptare.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

vineri, 16 octombrie 2020

Nu vă puneți cu femeile!!!

 O femeie este oprita din trafic de un polițist de la circulație.

Polițistul: Buna ziua.

Femeia: Buna ziua, ce s-a întâmplat?

P: Ați depășit limita de viteza. Permisul dvs., va rog.

F: Vi l-aș da, numai că nu am așa ceva.

P: Nu aveți?!

F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetată în stare de ebrietate.

P: Aha… Îmi arătați vă rog actele mașinii?

F: Nu pot.

P: De ce?

F: Am furat această mașină.

P: Ce-ați făcut?!

F: Am furat mașina și am ucis proprietarul.

P: Poftim?!!!

F: Dacă nu mă credeți, cadavrul este în portbagaj… vreți să îl vedeți?

În acest moment polițistul se retrage încet spre mașina sa și cere ajutoare prin radio.

În 5 minute sosesc la fața locului alte 5 mașini de poliție.

Un ofițer superior se apropie de mașina femeii cu pistolul pregătit.

Polițistul 2: Doamnă, vă rog să ieșiți din mașină! Femeia iese din automobil.

F: S-a întâmplat ceva, domnule?

P2: Unul dintre colegii mei mi-a spus că ați furat această mașină și că ați ucis proprietarul.

F: Am ucis proprietarul !?

P2: Da. Vă rog să deschideți portbagajul.

Femeia deschide portbagajul, care este gol…

P2: Mașina este a dvs., doamnă?

F: Da. Poftiți actele ei.

Primul polițist rămâne perplex.

P2: Unul dintre colegii mei susține că nu aveți nici permis.

Femeia caută în poșetă, scoate un port-document și-l întinde polițistului. Aceste îl deschide și studiază permisul, care este în regulă. Tipul deja nu mai știe ce să creadă!

P2: Mulțumesc, doamnă… Vedeți, colegul meu mi-a spus că nu aveți permis, că ați furat mașina și i-ați ucis proprietarul!

F: Sunt convinsă că mincinosul v-a spus și că mergeam cu viteză!

Morala:

Nu vă puneți cu femeile !!!

joi, 15 octombrie 2020

Respiră ușor cu SALIN!

 Vara anului 1985... Se încheiase un an școlar extrem de solicitant pentru mine și pentru mama mea. Eu intrasem în clasa a 11-a prin concurs; examenul fusese solicitant fiind primul examen din viața mea tip concurs, cu caracter eliminatoriu, la care trebuia să iau nu doar o medie de trecere, ci o medie suficient de mare pentru a-mi asigura intrarea în clasa a 11-a, în condițiile în care nu toți cei care participau la cele două teste, de matematică și fizică, din materia claselor a 9-a și a 10-a, aveau să obțină un loc în clasa a 11-a. Iar mama, la rândul ei, tocmai își luase gradul didactic 1, în urma unei sesiuni de examene destul de dificilă. Efortul amândorura fusese cu atât mai mare cu cât în acel an fusese o iarnă destul de grea, extrem de friguroasă. Și nu îndurasem doar gerurile extreme de afară ci și frigul din casă și din școală. Practic nu aveam aproape deloc căldură în interior. În casă ne încălzeam cu un reșou electric pe care îl puneam în priză de îndată ce verificam dacă era curent electric; adesea rețeaua electrică suprasolicitată pica, iar atunci când totuși era curent electric, tensiunea era adesea extrem de scăzută, așa încât aparatele electrice abia reușeau să funcționeze. În aceste condiții, cu greu am reușit să scap de o răceală severă. Dar de degerături nu am scăpat cu nici un chip.

Din fericire, ca o compensație, am reușit în acea vară să ne petrecem aproape 3 săptămâni la mare, la Mamaia. Ne-a prins bine; pe lângă odihna binemeritată, am avut parte de soare și aerosolii marini. Și asta s-a văzut ulterior în efectele benefice asupra stării de sănătate, căci vreme de un an am avut parte de mărirea rezistenței la răceli, practic neavând parte de afecțiuni respiratorii severe. Ceea ce însemna că imunitatea mea a fost cu mult mai bună, oferindu-mi și un confort psihic deloc de neglijat.

Au trecut anii și acum sunt medic școlar de aproape 20 de ani. Lucrez cu copii și adolescenți așa cum am fost și eu cândva. Și aproape întotdeauna mă confrunt cu afecțiunile respiratorii la copii. Problema este cu atât mai dificilă cu cât există copii cu afecțiuni respiratorii cronice, de tipul bronșitelor sau astmului bronșic. Nu toți reușesc să ajungă la mare suficient de des și de mult pentru a beneficia de o cură heliomarină eficientă, dar unii din ei reușesc să beneficieze de terapie salină intr-una dintre salinele amenajate special în acest scop.

Cu mult mai simplu ar fi dacă asemenea pacienți ar putea beneficia de un aparat de tip Salin, Salin Plus sau InSalin. Este tocmai acel aparat care îți aduce terapia salină la tine acasă, cu efecte benefice asupra sănătății organismului, constânt în mărirea rezistenței la răceli, datorată întăririi imunității. Aparatul are efecte benefice în caz de afecțiuni respiratorii, calmând crizele respiratorii de orice tip și, mai ales, prevenind aceste crize și agravarea lor.
Efectul benefic asupra organismului este similar unei cure saline într-o stațiune specializată, dar la un cost financiar mult mai redus. În plus, asemenea aparate pot fi folosite permanent, nu doar în cure intermitente, ca în cazul petrecerii timpului într-un climat natural din stațiune.
Astfel, cu un cost mult mai redus, se aduce o mini-salină la domiciliu, pacienții vor beneficia de un confort excepțional, iar toată familia va fi fericită.
Articol scris pentru SuperBlog 2020

marți, 13 octombrie 2020

Un Black Friday cu de toate și cu multă sănătate

  Astăzi am fost nevoită să cumpăr o pungă de medicamente. O pungă destul de mărișoară și de plină. Și nu a fost vorba de toate medicamentele care se consumă în casa noastră, unde, din fericire, suntem doar doi: eu și tatăl meu. Medicamentele au fost doar o parte dintre medicamentele pe care le consum doar eu zilnic, dar am cheltuit pe ele aproape 200 de lei. Din fericire nu am cumpărat doar un produs, pe care îl cumpăr, ce-i drept, la promoție, în cantitate ceva mai mare, cam de duă ori pe an. Dar atunci cu siguranță cheltuiala este substanțial mai mare. Dar dacă mă gândesc că și tata este consumator zilnic de medicamente, cu siguranță suma cheltuită la farmacie se ridică la valori mult mai mari. Plus că periodic se poate întâmpla să ai nevoie de produse farmaceutice ocazional, pentru rezolvarea unor probleme temporare de sănătate.

 Și atunci mă gândesc cum ar fi dacă aș fi clientul unei farmacii care să-mi ofere discounturi pentru cât mai multe produse. Și dacă aș putea comanda și online ar fi mai mult decât perfect: ar fi ideal.
Deja să presupunem că am găsit această Farmacie la Preț Mic... Și să presupunem că aș încerca să cumpăr tot ceea ce mi-ar trebui, sau cât mai mult dintre aceste produse mai mult sau mai puțin necesare la un preț promoțional, cu un discount cât mai mare. La ce mi-aș dori să obțin aceste discounturi?
 

 Într-un Black Friday la Farmacia la Preț mic  mi-aș dori un discount la gama Proenzi ArtroStop Rapid, produs de care tatăl meu ar avea nevoie din plin, având probleme serioase cu genunchii. Și dacă mă gândesc că și gleznele mele au fost extrem de solicitate și traumatizate, probabil că ar avea nevoie curând de ajutor și ele.
 Mi-ar prinde bine un discount la gama NeuroOptimizer sau la orice produs cu acțiune în acest sens. Am o activitate predominant intelectuală, iar creierul meu, suprasolicitat atât în activitatea profesională cât și pentru satisfacerea unor hobby-uri, ar avea nevoie din plin de un ajutor din afară, mai bine spus de un impuls pentru a avea o activitate mai intensă și de mai lungă durată.


Mi-ar prinde bine discounturi la toate gamele de vitamine și minerale. Sunt perioade de timp mai lungi sau mai scurte, când am nevoie de suplimente alimentare cu vitamine și minerale, fie datorită unui necesar sporit, fie din cauza unei alimentații mai mult sau mai puțin dezechilibrate, caz în care aportul nutritiv poate fi scăzut, mult prea scăzut pentru nevoile mele.
Cu siguranță că aș avea nevoie, la un moment dat, de discounturi la diverse produse. Și de multe ori beneficiez de ele, căci nu scap nici o ocazie de care aș avea nevoie. Dar asta nu mă oprește să mi le doresc, să visez la asemenea discounturi.
Articol scris pentru SuperBlog 2020



sâmbătă, 10 octombrie 2020

Vis pentru relaxare

 De mai bine de jumătate de ani trăim vremuri care ni se par tulburi. Este doar o părere, dar o percepem ca pe o certitudine.Mai precis trăim în plină perioadă de epidemie. Desigur, nu este prima și nici ultima perioadă de asemenea cumpănă din istoria omenirii, dar este totuși o perioadă care ne-a scos oarecum din starea noastră de confort în care eram până în momentul declanșării sale, o perioadă care ne pune în situația de a lua permanent câteva măsuri de precauție pentru a nu ne îmbolnavi sau măcar de a amâna cât mai mult momentul declanșării bolii, iar, dacă inevitabilul s-a produs, măcar să trecem cât mai ușor și mai repede peste boală. Și în plus să-i protejăm pe cei dragi din jurul nostru care sunt mai vulnerabili la boală.

Momentul critic, de „șoc”, a apărut atunci când a trebuit să îmi întrerup activitatea profesională curentă desfășurată la locul de muncă. Întelegeam că măsura era luată pentru propria mea protecție și nu am comentat negativ. Mai ales că în acel moment simțeam nevoia, oarecum, de o perioadă de repaus, de odihnă, de timp liber. La început nu am perceput o problemă prea mare, dar după câteva zile am realizat că situația ar fi durat cel puțin o lună de zile cu siguranță, după care s-ar fi putut prelungi încă o vreme, iar revenirea la o normalitate relativă ar fi fost de mult mai lungă durată. Practic realizam că nimic nu ar fi putut fi la fel ca până atunci și că probabil/cu siguranță ar fi trebuit să mă adaptez noilor condiții. Chiar dacă riscul ar fi fost controlabil în mare măsură după o anumită perioadă, devenisem conștientă pentru o vreme că astfel de provocări puteau apărea în orice moment. Problema era că momentan nu eram nici la lucru, nici în concediu, nici într-o formă de șomaj sau de muncă la domiciliu. Deci în nici o formă de existență profesională cu bază legală care mi-ar fi adus cu certitudine bani în bugetul familiei. Ca atare, situația din punctul acesta de vedere era o altă sursă de stres, chiar dacă eram departe de a fi complet falită. Dar trebuia făcut ceva în acest sens.

Numai că nu eram eu în măsură să rezolv 100% această problemă. Puteam face economii, ceea ce era parțial posibil, puteam profita de unele oportunități, în special online, de a câștiga ceva, fie și măcar produse, nu doar bani. Și atunci mi-am spus că timpul le va rezolva pe toate. Singurul lucru pe care îl puteam face în acea perioadă, care s-a prelungit destul de mult peste acea primă lună, era să mă relaxez, să fiu calmă și să-mi găsesc una sau mai multe ocupații care să-mi ocupe timpul și mintea Primul lucru de care m-am apucat era să continui să fac ceea ce făceam de obicei în timpul liber: urmărirea emisiunilor la televizor și radio, în speță muzică, filme, emisiuni informative, piese de teatru, lucrul online, atât cât era posibil. Plus rebus și lectură cât cuprinde. Așa că, așa cum vedeți, mi-am pus pe măsuța de lângă patul meu un teanc mare de publicații rebusistice (teancul cel mai mare chiar de lângă pat) și încă două teancuri mai mici de cârți, unul de cărți de beletristică, celălalt de cărți de specialitate. O rezervă minimă, după cum plănuiam, căci măgăndeam că aș fi putut citi și reciti, în timp, toate cărțile din bibliotecă. 

Nu era nici o problemă să îmi ocup timpul cu astfel de ocupație. În fond, lectura cărților îmi oferea nu doar informarea absolut necesară, ci și relaxarea și visarea necesară pentru inducerea unei stări de bine, mai ales că, citind din ce în ce mai mult, îmi recăpătam un stil de lectură mai „cinematografic”: lectura cărții nu era doar lectură și atât, era ceva mai mult, era ca și cum, în locul cărții era un ecran 3D pe care vedeam cuprinsul cărții ca pe un film extrem de real, din care făceam și eu parte, ca spectator și chiar ceva mai mult. Așa că am trecut la lectura cărților din bibliotecă, rând pe rând.






Cele mai apropiate cărți erau cele din dormitor. Am un corp mic de bibliotecă cu trei rafturi, cu cărți diverse: beletristică, lucrări de specialitate, cărți și manuale de limbi străine... Destul cât să-mi ocupe săptămâni întregi de lucru, și chiar mai mult. Și acestea nu sunt singurele cărți pe care le am în casă; sunt cu mult mai multe...


Un stoc ceva mai mare de cărți sunt în sufragerie. Cam trei sferturi din ceea ce vedeți, ca și corpuri de mobilier, sunt ocupate de cărți. Multe? Puține? Vă asigur că în viața mea de om am avut în casă cu mult mai multe cărți decât ceea ce ași văzut deja. Și încă nu ați văzut destul. Multe cărți s-au pierdut împrumutate la diverși prieteni, făcute chiar cadou, donate sau vândute la anticariat. Plus că aici nu sunt încă puse cărțile (încă!!!) noi și necitite. Și plus că nu garantez că nu voi mai cumpăra și alte cărți pe viitor. Sincer am nevoie mereu de cărți noi de specialitate și să-mi completez biblioteca cu cărți absolut utile.


Și cum nu am spațiu destul în casă pentru cărți, am îngrămădit multe dintre ele pe balcon. Nu mă tem că se vor degrada, balconul este cât de cât închis și izolat, astfel încât temperatura este relativ constantă, este ferit de temperaturi extreme, umiditate și praf. În plus, intru pe balcon din dormitor, deci sunt doar câțiva pași pentru a ajunge la ele. Și oricum am de gând, în timp, să le răscolesc pe toate pentru a le citi, a le scutura de praf și de a le reașeza pe raft.


Nu vă închipuiți că sunt o persoană excesiv de ordonată, așa că iată aici câteva cărți „uitate” pe masa din sufragerie. Sunt deja citite, dar încă nu am reușit să le găsesc locul pe raft.


Și că tot veni vorba de cărți noi și încă necitite... Singura soluție de moment a fost să le îngrămădesc în două cutii mai mărișoare de carton, de unde le pot lua pentru lectură ulterioară în alternanță cu cărțile din bibliotecă... Și tot aici vor ajunge cărțile pe care le voi cumpăra ulterior, de voie-de nevoie, până vor ajunge să fie citite sau măcar răsfoite și apoi să-și găsească locul în bibliotecă.


 Timpul a trecut și viața a revenit la o așa-zisă normalitate. Dar tentativele de a visa citind nu au dispărut. Nu am nevoie decât o canapea sau de un pat, de o măsuță pe care să pun cărți/rebusuri și câteva căni de ceai. Eventual de o sursă de muzică sau de un fond sonor relaxant. Plus biblioteca la indemână și, eventual de un tablou, sau chiar mai multe, care să-mi încânte privirile. Mobilierul îl am deja destul de bine amenajat în casă; dar în măsura în care se uzează îl pot reînnoi cu piese noi de pe FAVI.ro, unde este o gamă largă de piese de mobilier. Și nu numai...

Până aici a fost povestea din Jurnalul Cristinei. Deocamdată... Voi continua să vă povestesc despre visele și poveștile mele de viață tot aici. Pe curând, dragii mei prieteni!!!

Articol scris pentru SuperBlog 2020

joi, 8 octombrie 2020

De la apartament la casă. Cum ne putem face mutarea mai ușoară

Și acum am în minte imaginea casei vechi a bunicilor în care mi-am petrecut mare parte din primii zece ani jumătate de viață. Au fost amintiri frumoase, pentru ceva vreme fiind singurul loc căruia îi puteam spune „acasă”. Aici am venit de la maternitate în brațele părinților mei, aici început să fiu înconjurată de toți cei care îmi ofereau necondiționat toată dragostea lor, aici au fost făcute primele fotografii în care apăream și eu și care încă se mai află în albumul familiei.
A fost o perioadă frumoasă de care mă leagă multe amintiri superbe. Numai că, la un moment dat, locul căruia îi spuneam „acasă” și-a schimbat locația. De mai multe ori. În același oraș. Și, din fericire, în același cartier.
Recunosc că, în acele momente ale mutării, dincolo de inconveniente (stresul despărțirii definitive de vechea locație, stresul propriu zis al mutării), au fost și multe avantaje majore în acel moment. Și pentru mulți ani, chiar decenii, de atunci încolo.
  1. În primul rând, confortul sporit. Ceea ce era deloc de neglijat. Accesul mult mai facil la sursele de apă, rece și caldă, și la canalizare. Posibilitatea de a face baie în propria casă. O sursă de gaze naturale (gaz metan) folosit la gătit și ulterior ca și sursă de agent termic, în speță apă caldă folosită pentru încălzire și spălat.
  2. În al doilea rând, cheltuieli mai mici pentru întreținerea locuinței: mai puține cheltuieli la încălzire, reparații (mai puțini pereți exteriori de văruit și reparat, reparația acoperișului practic exclusă)
Din fericire, dezavantajul de a nu mai avea gradina proprie era și încă mai este compensată de prezența unei suprafețe destul de mari de spațiu verde între blocuri; ca atare aerul curat este prezent în cantitate suficientă.
Mulți ani m-am împăcat cu ideea vieții la bloc. Deși nu chiar în totalitate... Dar recunosc că am dus dorul unei case, ca și locuință proprie, cu toate avantajele și dezavantajele sale.
Dacă aș fi fost acum ceva mai tânără, deși asta nu ar fi chiar o problemă, și dacă aș fi avut posibilitățăle materiale și financiare necesare construirii, amenajării și întreținerii unei case, ca și locuință proprie, nu aș fi ezitat să pornesc pe un asemenea drum.
Problema unui loc de construcție a unei case într-o zonă liniștită a orașului nu ar fi o problemă. Nu am nevoie de o casă imensă, ci de una suficient de mică și totodată de încăpătoare pentru toate utilitățile de care aș avea nevoie. Materialele de construcție? Nici o problemă. În condițiile în care aș avea posibilitatea de a le achiziționa dintr-un singur loc, cu siguranță aș putea fi inclusă într-un veritabil „grup VIP”, din punctul de vedere al banilor cheltuiți din start; ba chiar mi s-ar face și reduceri la cheltuieli numai să cumpăr cât mai multe lucruri de care aș avea nevoie din unul și același loc, de la pavaj la acoperiș.
Având proiectul gata făcut și toate avizele obținut, nu mi-ar fi prea greu să știu ce am de cumpărat: materiale de calitate la un preț accesibil. Plus o echipă de constructori de nădejde, care să realizeze în întregime construcția locuinței. Odată ridicată construcția, ar mai fi un singur pas de făcut: conectarea la toate utilitățile.
Odată instalată în noua casă, nu mai am de dus la capăt decât realizarea unei recenzii video, prin care să-mi împărtășesc experiența mea și celorlalți prieteni
Articol scris pentru SuperBlog 2020

marți, 6 octombrie 2020

#JurnaldeCroitorie

 Viaţa mea profesională, deşi extrem de tracasantă (în fond nu am de ce să mă plâng, viața personală, pe toate planurile ei, este așa cum mi-o fac eu singură), este totuși extrem de plină de satisfacții dacă reușesc să o conduc așa cum trebuie. Și totuși un lucru, sau mai bine spus un anume aspect, nu îl pot evita orice aș face. Este vorba de epuizarea profesională. Epuizare pe care nu o pot înlătura prin somn sau repaus de nici un fel: nu am timp și pe de altă parte nici nu aș avea tihna necesară. Singura soluție ar fi odihna activă, adică să-mi fac timp pentru anumite hobby-uri care să mă relaxeze suficient de mult fără să fie nevoie să dorm sau să ies cu totul din rutina zilnică pentru un timp prea îndelungat.

Ca atare m-am apucat de ceva ocupații mai aparte: lectură și rebus, „acompaniate” de muzica ascultată aproape non-stop la radio, din înregistrări de tot felul sau culeasă de pe internet. Și surse de muzică sunt mai mult decât se poate asculta într-o viață de om.

Și totuși, oricât de pasionată de lectură și muzică aș fi, tot ajung la epuizare la un moment dat. După câteva zile piere cheful de citit sau enigmistică și trebuie să schimb îndeletnicirea înainte de a ajunge la limită.

O idee îmi vine ori de câte ori văd mașina de cusut a bunicii pusă bine după ușa dormitorului. Nu mi-ar fi greu să învăț să croiesc diverse lucruri, chiar dacă nu am accesorii de croitorie potrivite la îndemână. Dar problema asta se poate rezolva cu ajutorul oricărui magazin sau raion cu profil de mercerie, de unde pot face rost de tot ce am nevoie fără cheltuieli prea mari. Și dacă fac o combinație între cusut și brodat, sunt sigură că ar ieși ceva mai mult decât satisfăcător.

 Pentru început, cum tot sunt mereu în criză de timp, aș putea începe cu lucruri relativ simple și mici, de tipul obiectelor decorative și utile: pernuțe mai mici sau mai mărișoare pe care să mă pot sprijini în momentele de odihnă... Sau diverse fețe de masă sau șervețele cu care să acopăr diverse piese de mobilier.
De aici până la confecționarea de obiecte de vestimentație nu poate fi decât un pas. Mai mare saă mai mid. Depinde... De ce să mă simt frustrată, femeie fiind, că nu am haine și produse „de firmă”? De creativitate nu duc lipsă. Pentru cineva care vrea să se amuze confecționând diverse lucruri, crearea unor obiecte unicat nu poate fi o problemă. Cu timp și răbdare se poate îndrepta atenția spre detalii minore dar de efect. Chiar dacă în mare se păstrează un anume tipar și un a nume model, se pot varia lucrurile chiar și în proporții minime (combinații de culori, mici detalii fie și legate de dimensiunile diferite ale obiectelor în sine), astfel încât să dea impresia unor lucruri cât de cât diferite.
Tot pe sistemul cusut și brodat se pot modifica lucrurile mai vechi, atât cât se poate, tocmai pentru a le reînnoi aspectul în ideea de a fi purtate din nou. Nu este nevoie de modificări majore, uneori doar inserarea unor mici detalii pot face diferența între vechi și nou.
Nu cred că trebuie neapărat să ajung la statutul de „bunicuță” ce face mici lucrușoare pentru nepoței pentru a coase, broda, tricota, croșeta... În fond lucrul manual este un hobby ca oricare altul....
Articol scris pentru SuperBlog 2020


sâmbătă, 3 octombrie 2020

Vine bebe! Cum îi pregătim viitorul, încă din perioada de sarcină

 

 Simt că nu mai sunt singură. Suntem doi în acelaşi trup. Al meu. Îţi simt deja mişcările, aproape că îţi simt şi bătăile inimii în perioadele de tihnă. Nu ştiu dacă eşti băiat sau fată, nici nu mă interesează, important este să fim sănătoși amândoi deopotrivă, pentru a fi alături unul de celălalt cât mai mult timp.

 

 Simt că deja trăiești din plin viața acolo, înăuntrul meu. Te simți protejat tocmai pentru că mă simți la fel de profund cum te simt și eu pe tine. Comunicăm nu prin vorbe, este încă prea devreme să o facem, ci prin gânduri, de parcă am fi unul și același om.

 Te bazezi pe mine încă de pe acum și te vei baza pe mine toată viața și asta îți dă siguranță maximă...


 ... și asta pentru că știi încă de pe acum că te iubim cu toții... Și abia așteptăm să ieși în lume și să îți continui viața liber și independent.
Cu siguranță am pregătit dinainte de venirea ta pe lume câteva lucruri de care vei avea nevoie pentru o viață sigură și confortabilă. Și vom continua să ne pregătim cu tot ce este nevoie pe viitor.
1. În primul rând am amenajat camera ta, în care vei continua să crești frumos și sănătos. Pătuțul este pregătit și așezat confortabil, plus un scaun ergonomic pentru noi și unul pentru tine atunci când vei crește puțin mai mare și vei putea să stai în el. Vom avea la îndemână și un cântar cu care să-ți urmărim creșterea zi de zi. Dulăpioarele de haine și jucării sunt și ele pe poziție. Desigur te vom supraveghea mereu din orice colț al casei cu ajutorul unui monitor video și un difuzor, tocmai pentru ați surprinde orice mișcare și scâncet prin care ne vei chema lângă tine.
2. Te așteaptă câteva hăinuțe, multe scutece și produse de igienă,  câteva jucării. Pentru început este de ajuns, dar mereu trebuie reînnoit și mărit stocul, pe măsură ce nevoile cresc odată cu tine. Și bineînteles că vom avea la îndemână și trusa de prim ajutor, în cazul în care sănătatea ta va trebui îngrijită. Treptat, odată ce vei începe să te hrănești și cu altceva decât cu laptele de la sânul mamei tale, ne vom aproviziona cu alimente potrivite perfect nevoilor tale. Desigur toate electrocasnicele vor fi pregătite special pentru a face față și nevoilor tale de hrană, igienă personală și confort.
3. La un moment dat vei evada din corpul mamei tale spre lumea mare. Vei fi ajutat să ieși la lumină fără probleme. Ca și până acum, și de acum înainte ne vom gândi la sănătatea ta, la care vom veghea părinți și medici deopotrivă. Pe lângă problemele de rutină ne vom gândi și la o tehnică nouă, revoluționară, dar extrem de binevenită pentru sănătatea ta la un moment dat, și anume la recoltarea de celule stem din sângele de cordon ombilical, țesutul ombilical și placentă. Am decis să recoltăm la naștere celule stem din toate aceste surse, aflând că cei de la Cord Blood Center oferă chiar și recoltarea placentei și stocarea sa ca sursă de celule stem. Cu siguranță la un moment dat, peste ani și ani, sperând desigur că acest moment să fie cât mai îndepărtat cu putință, când sănătatea ta va fi oarecum șubrezită, să fie nevoie de „piese de schimb” pentru anuite țesuturi sau de repararea anumitor organe, să putem folosi celulele stem recoltate pentru a repara zonele afectate într-o manieră cât mai naturala posibil și mai fără riscuri majore.
4. Cu siguranță ne vom gândi la educația ta și la formarea ta ca om, așa că te vom sprijini pentru a urma cele mai potrivite școli posibile pentru formarea ta ca profesionist și ca om.
5. Îți vom fi mereu aproape, alături, oriunde te vor purta pașii prin lume. Și să știi că îți vom sări mereu în ajutor, fără a-ți afecta dezvoltarea ta independentă.

Articol scris pentru SuperBlog 2020 

 

joi, 1 octombrie 2020

Emoţie de toamnă

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

 A venit toamna şi trebuie să ne acoperim corpul, in diferitele lui părţi, cu obiecte vestimentare adecvate ca textură şi culori.

Nu sunt în situaţia (ingrată dealtfel!) de a-mi reînnoi garderoba, deși mărturisesc că oricând se poate ivi nevoia de a cumpăra ceva nou, tocmai pentru că parte dintre încălțămintea sau hainele vechi sunt prea uzate fizic sau devin incomode vârstei care înaintează. Dar trebuie să recunosc că ținuta de toamnă îmi convine perfect ca și colorit, confort și potrivirea cu stilul meu vestimentar.

Să exemplific cu câteva obiecte vestimentare pe care le port cu ușurință in (aproape!) tot sezonul rece, din toamnă până-n primăvară, dacă vremea permite...

1. Încălțămintea. De la pantofi sport până la ghete sau botine, orice este extrem de comod si îmi poate susțime foarte bine piciorul în timpul mersului este demn de purtare până la extrem. Culoarea neutră de tip bej, maro sau negru este extrem de purtabilă și ușor de întreținut. Fie că este vorba de încălțăminte de firmă cum ar fi ghetele Karl Lagerfeld sau încîlțăminte obișnuită și fără pretenții, conteaza să fie comodă, rezistentă și de calitate.


2. Geaca poate înlocui cu succes pardesiul sau paltonul, mai ales dacă are componente ușor atașabile/detașabile, cum ar fi gulerul, gluga, mânecile, eventual o căptușeală mai călduroasă.

3. Blugii. Deși nu port de regulă blugi, cel puțin deocamdată, pentru că nu mă prea avantajează, recunosc că sunt extrem de practici. Simpli sau de firmă, cum ar fi Calvin Klein Jeans, pot fi purtați pe perioadă îndelungată, aproape în orice situație și pe orice vreme.

4. Fularele/eșarfele sunt accesorii extrem de utile în orice situații, atât pentru protejarea zonei gâtului de temperaturile scăzute, cât și ca ornament.


5. Taiorul poate fi un obiect vestimentar extrem de elegant, mai ales pentru femeile mature, frumoase, care se respectă.


6. Pardesiul poate înlocui cu succes geaca sau taiorul în zilele mai răcoroase, cu vânt sau ploaie, dând un aer de eleganță celei care-l poartă.


7. Pantalonii obișnuiți potînlocui blugii atunci când se impune o anume eleganță, fără renunțarea la un stil comod.

Toamna... Un anotimp cu un farmec aparte, farmec pe care îl poate transmite și stilului vestimentar propriu fiecăruia dintre noi. Haideți să profităm cu toții de aceasta.

Articol scris pentru SuperBlog 2020

***

 Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...