$$$

 25 ianuarie 1911: S-a născut Alexandru Bârlădeanu, economist și politician român, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

Alexandru Bârlădeanu (25 ianuarie 1911, Comrat – 13 noiembrie 1997, București) a fost un economist și om politic rus și român de origine găgăuză, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

BIOGRAFIE

Alexandru Bârlădeanu, de origine etnică găgăuză, a reprezentat una dintre figurile politice, culturale și științifice ale etniei lui alături de Gleb Drăgan (academicieni), N. Topciu (imunolog), Ion Fazlî (compozitor).

Alexandru Bârlădeanu, de formație economist marxist, a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1943. A plecat din România după ce Basarabia a fost anexată de către URSS și a lucrat la un institut din Moscova de cercetări economice, în timpul derulării celui de al doilea război mondial. A revenit în țară în anul 1946 și a ocupat o serie de posturi de mare importanță în diverse ministere de tip economic. Împreună cu Gheorghe Gaston-Marin a fost unui din cei care au implementat impunerea economiei de comandă. A fost reprezentant al României în cadrul CAER-ului, a ocupat poziții de conducere în aparatul departamentelor de stat în planificare precum și în comerțul exterior.

Ca ideolog comunist, Alexandru Bârlădeanu și-a atras adversitatea lui Nikita Hrușciov, sfidând planurile URSS-ului pentru crearea unui complex economic suprastatal. Având o carieră politică debordantă, Alexandru Bârlădeanu avansează din poziția de Membru supleant al Biroului Politic de sub Gheorghe Gheorghiu Dej până la postul de Președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice, trecând prin funcțiile de Membru al Consiliului Executiv și de Membru al Prezidiului Permanent al Congresului al IX-lea al PCR din iulie 1965.

Împreună cu Leonte Răutu a contribuit direct la realizarea Declarației cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964.

A intrat în conflict cu Elena Ceaușescu, moment în care a demisionat din toate funcțiile deținute în decembrie 1968. A devinit membru al Academiei Republicii Socialiste România, fără a fi scris vreo lucrare științifică vreodată. Odată cu venirea anului 1989, a semnat celebra „Scrisoare a celor șase” în luna martie. După momentul revoluției din decembrie 1989 când sistemul comunist s-a prăbușit, Alexandru Bârlădeanu a devinit demnitar de rang înalt în cadrul structurilor Frontului Salvării Naționale și a beneficiat de multe onoruri și funcții printre care și cea de Președinte al Senatului României. Cu ocazia decesului liderului țărănist Corneliu Coposu din anul 1995, Alexandru Bârlădeanu a recunoscut în mod public că deși el și Coposu aparțineau aceleiași generații, președintele țărănist a ales calea cea dreaptă.

Din 1960 până în 1962 a fost președinte al Federației Române de Fotbal. În mandatul său, el a marginalizat echipa națională de fotbal, retrăgând-o din calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 1962⁠, pe motiv că aceasta ar pierde oricum și nu este nevoie să participe astfel la propaganda capitalistă antiromânească.

A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu după ce aceasta se despărțise de regizorul Moni Ghelerter. Marcela Rusu va deveni mai apoi soția dramaturgului Aurel Baranga. A avut doi copii, Irina și Alexandru (nu se știe exact dacă au fost înfiați sau nu). Ultima sa soție a fost Michaela Pamfil-Bârlădeanu, fosta soție a lui Ion Gerota.

CRONOLOGIE

- 1928 – absolvent de liceu la Iași

- 1933 – admitere la Facultatea de Drept a Universității din Iași

- 1937 – anul în care profesorul Gheorghe Zane l-a luat ca asistent la catedra pe care o conducea

- În 1940 revine în Basarabia natală, după anexarea sa de către U.R.S.S.

- În anul 1946 a devenit membru al Partidului Comunist din România

- În mai 1961 a fost decorat cu medalia A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România

- În 1989 a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor șase (foști lideri ai PCR care îl criticau pe Nicolae Ceaușescu).

- În 22 decembrie 1989, ca urmare a Revoluției din 1989, a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.