###

 Vulcanul Tambora (1815) a provocat „anul fără vară”

Erupția sa a fost atât de puternică încât a aruncat praf în atmosferă și a scăzut temperatura globală. În 1816, zăpada a căzut în iulie chiar și în Europa. ❄️

Vulcanul Tambora, situat pe insula Sumbawa din Indonezia, a erupt în aprilie 1815, provocând una dintre cele mai devastatoare catastrofe naturale din istoria umanității. Erupția sa a fost atât de puternică încât a fost clasificată la nivelul 7 pe scara VEI (Indicele de Explozivitate Vulcanică), aproape de maximul posibil. S-a estimat că muntele a aruncat în aer peste 150 de kilometri cubi de cenușă, piatră ponce și gaze toxice, transformând complet regiunea înconjurătoare.

Explozia a fost auzită la peste 2.000 de kilometri depărtare, iar cerul s-a întunecat complet în Indonezia pentru mai multe zile. Valurile de piroclastice au distrus sate întregi, iar tsunamiurile generate de erupție au afectat insulele vecine. Numărul victimelor directe a fost uriaș, dar consecințele indirecte, prin foamete și epidemii, au făcut ca bilanțul total să depășească 70.000 de morți.

Cenușa și dioxidul de sulf eliberate în atmosferă au format un strat dens de aerosoli care a blocat parțial lumina solară. Aceste particule s-au răspândit în întreaga stratosferă, reflectând razele Soarelui și reducând temperatura globală. Astfel, planeta a suferit o răcire accentuată timp de mai mulți ani.

Anul 1816 a devenit cunoscut drept „anul fără vară” din cauza efectelor climatice dramatice. În Europa și America de Nord, lunile de vară au fost marcate de frig intens, ploi torențiale și lipsă de soare. Temperaturile scăzute și precipitațiile abundente au distrus culturile agricole, provocând o foamete severă pe întregul continent.

În unele regiuni din Europa, inclusiv în Elveția, Franța și Germania, zăpada a căzut în lunile iunie și iulie, un fenomen extrem de rar. În Statele Unite, în zona New England, s-au înregistrat înghețuri chiar în mijlocul verii. Fermierii și-au pierdut recoltele, iar animalele au murit din cauza lipsei de hrană.

Această criză alimentară a declanșat o perioadă de foamete și migrații masive. Mii de familii au fost nevoite să-și părăsească locuințele în căutarea unor zone mai fertile. Prețurile cerealelor au crescut vertiginos, iar oamenii au fost obligați să consume alimente neobișnuite pentru a supraviețui. Situația a fost atât de gravă încât multe guverne europene au fost nevoite să intervină cu ajutoare de urgență.

Pe lângă efectele economice și sociale, „anul fără vară” a avut și un impact cultural semnificativ. În vara rece și ploioasă din 1816, în Elveția, un grup de scriitori izolați de vremea rea au găsit inspirație pentru creații celebre. Printre ei se afla Mary Shelley, care a început să scrie romanul Frankenstein, inspirată de atmosfera sumbră și apocaliptică a acelui an.

Astfel, erupția vulcanului Tambora a arătat cât de profund poate influența natura cursul istoriei omenirii. Un singur eveniment geologic a provocat schimbări climatice globale, foamete, suferință și chiar opere literare nemuritoare. Tambora rămâne un simbol al forței neîmblânzite a Pământului și o lecție despre fragilitatea echilibrului climatic al planetei noastre.