###

 

Lista de opere în proză din manualele de limba și literatura română

Prozatori români - Clasa a VI-a

Cu drag vă înfățișez și a doua parte din lista bibliografică necesară clasei a VI-a. Cum veți observa, am căutat, pe cât posibil, să furnizez edițiile sau reeditările cele mai noi, atunci când a fost posibil. Când nu, au fost indicate ediții fie din perioada interbelică, fie din perioada comunistă. Motoarele de căutare și IA nu au putut să mă scoată din acele referințe vechi. Însă, această vechime nu e neapărat un lucru rău. Arată, pe de-o parte, că menținerea unei cărți în această onorantă listă dovedește că avem de-a face cu o operă valoroasă, perenă. Pe de altă parte, cum dreptul la proprietate intelectuală este valabil doar 70 de ani după moartea autorului, înseamnă că veți putea găsi ușor textele în formatul original, probabil scanate chiar de bibliotecile cu intenții patrimoniale (vedeți scribd, varianta digitală a Bibliotecii București, a Universității de la Cluj, de la Iași). Pentru celelalte texte, cele care nu au acest marker de vechime, evident, unele pot fi comandate facil de pe elefant.ro, emag.ro, libris.ro, să zicem. În ultimă instanță, au nevoie și autorii să fie motivați să scrie mai departe și măcar de-ar ajunge la ei un 10% din prețul cărții. Altele, sper că puține, sunt cărți greu de obținut. Nici nu sunt postate pe net, nici nu mai sunt de vânzare. Îmi pare că singură soluție e fie să le vânați prin biblioteci, fie să le găsiți, pur și simplu la noroc, prin vreun anticariat. 

Totuși, e și un aspect pozitiv. Există acum numeroase anticariate online, nu mai e necesar să vă deplasați, cu cheltuială zdravănă, într-un anume oraș pentru a vă găsi volumul dorit în vreo prăvălie prăfuită. Acum e totul la un clic distanță, stai în Dorohoi și-ți vine cartea de la un anticariat din Timișoara. Trăim vremuri fascinante și de invidiat de toți intelectualii de dinaintea noastră, mă rog, din acest punct de vedere. 

Acum, ca profesor de română, câte cărți aș recomanda să citească elevul de a VI-a? Observați copilul și ritmul în care citește. Încurajați-l să-și creeze niște habitudini de lectură - să asocieze bunăoară cititul cu un ceai de calitate, cu un lampadar discret, cu un fundal sonor liniștitor, nu știu, fiecare își așază „locșorul” în felul său. Vedeți să le dați cărți care să-i captiveze în așa fel încât să nu le mai ardă de jocuri, sport, muzică, hoinăreală. Numai așa vor prinde și microbul de lectură. Nu-i lăsați însă să abuzeze de magia lecturii. Lectura suplimentară e importantă, e un capăt de țară, dar un om trebuie să facă din toate câte puțin. Elenul înțelept recomanda acum mii de ani: „nimic prea mult”. Așa sunt tinerii - cu elan spre exagerări. Sau jos cărțile sau Numai cărțile sunt importante. 

Câte cărți v-aș recomanda să procurați? Cred că un set de vreo 10 cărți, câte una pe lună ar fi perfect.  Vorbesc despre un copil mediu, dispus să citească, să zicem, între 10 și 50 de pagini pe zi. Da, există și devoratorii de lectură, dar ei au alt ritm și ajung să-și gestioneze singuri timpul. Zic să vă procurați și cărți ale autorilor consacrați (Chiriță, Sadoveanu, Caragiale, de pildă), dar și opere ale unor autori din noul val literar, apăruți în ultimele decenii și care au reușit să ducă la o renaștere neașteptat de puternică a literaturii române pentru copii (să zicem Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu). Puneți între cărțile de cumpărat și pe cele care v-au fascinat pe voi ca părinți sau pe cele despre care știți, ca profesori, că sunt absolut necesare, dar dați-i tânărului și posibilitatea de a explora pe cont propriu, de la voiajarea prin listă până la achiziționarea și citirea cărții. 

Dacă tânărul încă nu e prins de magia cărții, nu-i dați o carte veche cu niciun preț. Poate să aibă aur în ea, nu va fi interesat. Nu mizați că aveți o biliotecă plină de cărți bune. Nu-l va interesa nimic de acolo. Încă. Mai degrabă, lăsați-l să citească o carte slăbuță, naivă, dar nouă. Fără cheia gustului pentru lectură, nu va merge niciodată mai departe. Un experiment făcut de un profesor a arătat puterea cărților abia tipărite. A pus în sala goală 50 de cărți noi extrem de slabe în conținut și 50 de cărți luate de la bibliotecă, vechi, prăfuite, boțite ale celor mai mari autori din literatura universală. Știți ce au ales elevii când au intrat în clasă și au fost rugați să își ia câte o carte acasă pentru lectură? Doar cărți noi.

Acestea fiind zise, succes cu acest nou val de cărți. Nu cred să existe cineva în țara asta care să le fi citit deja pe toate. Dar mai știi. Sunt unii oameni așa de iubitori de lectură încât au cunoștințe extrem de profunde. Dar în această listă, oare să fi fost puse de către Ministerul Educației și realizatorii manualelor cele mai bune cărți pentru clasa a VI-a. Mda, ar fi de discutat într-o altă dată.