###

 S-a întâmplat în 5 iulie1943: La această dată, începea efectiv bătălia de la Kursk (5-23 iulie). Bătălia de la Kursk (Operaţia Citadela, 5 iulie1943 – 20 iulie/23 august 1943), a fost ultima acţiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informaţii asupra intenţiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat şi disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive şi câmpuri minate şi au concentrat şi camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanşării unui contraatac strategic.

Bătălia de la Kursk, care include şi mai mica bătălie de la Prohorovka, este considerată cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile şi a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operaţia Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operaţiunile Kutuzov şi Polkovodeţ Rumianţev.

Deşi germanii concepuseră iniţial o lovitură ofensivă, apărarea bine organizată a sovieticilor nu numai că a stopat cu succes acţiunea germană, dar le-a permis să contraatace, după încheierea cu succes a fazei defensive, în două operaţiuni consecutive: Operaţia Kutuzov şi Operaţia Polkovodeţ Rumianţev. 

După încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au câştigat definitiv iniţiativa strategică de-a lungul întregii perioade care a mai rămas până la încheierea războiului. Din acest punct de vedere, bătălia de la Kursk poate fi considerată faza a doua a punctului de cotitură al războiului, în care prima fază este considerată victoria sovietică de la Stalingrad. 

Atacurile sovietice care au urmat eliminării forţelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Orilo-ului şi Belgorodului pe 5 august şi a Kievului pe 23 august, împingându-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară. Această bătălie se numără printe subiectele de studiu din toate academiile militare moderne

Surse:

https://ro.historylapse.org/batalia-de-la-kursk

https://www.defenseromania.ro/batalia-de-la-kursk-cea-mai-mare-confruntare-de-tancuri-din-istorie_592085.html

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/batalia-de-la-kursk-cea-mai-mare-infruntare-de-blindate-din-istorie

https://www.descopera.ro/tancuri/15015116-kursk-cea-mai-mare-confruntare-cu-tancuri-din-istorie-cum-i-au-invins-sovieticii-pe-n  emti-foto

$$#

 S-a întâmplat în 5 iulie 2010: În această zi, a decedat Geavit Musa, fizician român de origine tătară; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009.

Geavit Musa (n. 23 decembrie 1931, Palazu Mare, judeţul Constanţa) a fost un fizician român, ales ca membru corespondent al Academiei Române (aprilie 2009). A absolvit cursurile gimnaziale şi Liceul Mircea cel Bătrân din Constanţa. Din anul 1955 este absolvent al Facultăţii de Fizică – Universitatea Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Fizică-Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe acad. Eugen Bădărău.  În anul 1969 devine doctor în fizică nucleară cu o lucrare despre tehnica vidului ultraînalt.A lucrat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din Bucureşti de la avbsolvirea facultăţii şi până în 2000, îndeplinind pentru o scurtă perioadă (19 aprilie 1997 - 19 martie 1998) funcţia de director general.

În 1969 întreprinde cercetări fundamentale şi aplicative de fizica plasmei şi ţine cursuri în învăţământul superior, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei-Universitatea Bucureşti.Este Director General al Institutului de Fizică Atomică (IFA) în perioada 19.04.1997 –19.03.1998.Acesta a desfăşurat o activitate de cercetare susţinută în domeniul fizicii plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică.În aprilie 2009, profesorul universitar doctor în fizică nucleară Musa Geavit a fost numit membru corespondent al Academiei Romane.

Rezultatele cercetărilor efectuate au fost concretizate în 416 lucrări, din care 137 apărute în reviste internaţionale, cotate ISI, a derulat un program complex de cercetare aplicativă, în 18 produse omologate, în elaborarea a peste 20 de tehnologii specifice şi concretizat în 27 de brevete aprobate de OSIM şi realizate în ţară. Celelalte fiind publicate în volume ale unor conferinţe internaţionale sau în reviste din ţară.Rezultatele ştiinţifice obţinute se bucură de o largă recunoaştere internaţională.Acestea au fost citate de 800 de ori în literatura de specialitate.

Prof. univ. dr. Musa Geavit şi-a dedicat ultimii 16 ani de viaţă generaţiilor de studenţi ai Universităţii Ovidius din Constanţa, aceştia au avut şansa unică de a-i audia cursurile de înaltă ţinută ştiinţifică şi de a participa la lucrările experimentale în laboratorul de Fizica Plasmei creat de el. Profesorul dr. Musa Geavit, om al etniei tătare, în ciuda vicisitudinilor vieţii personale şi-a construit cu migală şi perseverenţă, cu efort prelungit, cariera profesională de rezonanţă naţională şi de largă recunoaştere internaţională. 

Prof.univ.dr. Nuredin Ibram, fost coleg de la Universitate constănţeană, afirma despre distinsul om de ştiinţă următoarele: „Profesorul Musa Geavit este, a fost şi rămâne un învingător, a fost şi rămâne un model al etnicului tătar muncitor, harnic, perseverent, onest, dotat cu mult har, cu inteligenţă, cu răbdare şi credinţă. Întâlnirea ca licean, chiar la Constanţa, cu eminentul fizician Horia Hulubei, unde distinsul savant a susţinut o conferinţă despre energia atomică l-a marcat, i-a direcţionat cariera tânărului tătar Musa Geavit, care a pornit în aventura cunoaşterii şi a distinsului său de om de ştiinţă. La facultate a avut privilegiul de a studia cu o pleiadă de profesori, personalităţi de nivel naţional şi mondial, care i-au transmis nu doar cunoştiinţe ci şi pasiunea cercetării, a căutării şi înţelegerii „fizicale” a naturii. 

Cu mare deschidere spre colaborarea şi cooperarea ştiinţifică internaţională, Prof. univ. dr. Musa Geavit a efectuat stagii de lucru în SUA (Universitatea Texas Dallas), în Germania, în Japonia. Printre partenerii instituţionali amintim aici, Universitatea GHS Essen, Departamentul de Fizică şi Dr. H.Ehrich Institut für Spektrochemie and Angewandte Spektroskopie din Dortmund, ambele din Germania, Nagoya University (Japonia), sau acordul de cooperare sprijinit de Fundaţia Humboldt între colective de cercetare din Birmingham, Trento, Essen, Eskişehir, Constanţa şi Bucureşti. Musa Geavit este exponent al culturii şi spiritualităţii noastre tătare, justifică existenţial şi valoric comunitatea tătară.”

Surse:

https://acad.ro/commem/pag_memoriam2010.htm

http://www.romaniaregional.ro/2017/07/12/musa-geavit-1931-2010-fizician-de-valoare-pentru-stiinta/

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/a-murit-profesorul-universitar-doctor-musa-geavit-57808-291912.html

http://interetnica.ro/memoriam-musa-geavit-singurul-tatar-membru-corespondent-al-academiei-romane/

&&&

 S-a întâmplat în 5 iulie…

- 328: Inaugurarea oficială a podului de la Celei (Sucidava), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius. Sucidava, vechea capitală a tribului dacic al sucilor, este situată în vatra oraşului Corabia (judeţul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale oraşului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cu cartierul actual, acoperă o parte a oraşului roman din secolele II-III, mai puţin cunoscut. 

- 1484, 5-14: În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie - august 1484), turcii cuceresc Cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare în 1479); după opt zile cetatea este cucerită de invadatori (la 14 iulie) şi devine raia turcească

- 1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica („Principiile matematice ale filosofiei naturale"), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687. Conţine formularea legilor de mişcare a corpurilor (cunoscute frecvent şi ca Legile lui Newton) ce constituie fundamentul mecanicii clasice, precum şi Legea atracţiei universale. Tot în Principia, Newton explică atât matematic cât şi fizic legile mişcărilor planetare, cunoscute sub numele de Legile lui Kepler, pentru că au fost deduse empiric de către Johannes Kepler pe baza observaţiilor astronomice personale ale acestuia.

 - 1801: S-a născut David Farragut, primul amiral al marinei americane. David Glasgow Farragut (d.14 august 1870) a fost ofiţer al Marinei SUA în timpul Războiului Civil American. A fost primul contraamiral, viceamiral şi amiral al Marinei americane. El a rămas celebru pentru ordinul pe care l-a dat în Bătălia din Golful Mobile, ordin parafrazat de obicei: Damn the torpedoes, full speed ahead!(„Daţi-le-ncolo de torpile, cu toată viteza înainte!”).

- 1811: Venezuela a devenit primul stat sud-american care şi-a proclamat independenţa faţă de Spania

- 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie", făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872)

- 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892) 

- 1833: A murit Joseph Nicéphore Niépce, inventator francez, pionierul fotografiei (n. 1765)

- 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910) 

- 1857: S-a născut Clara Zetkin, om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m. 1933) 

- 1865: A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză (două mile pe oră) în Marea Britanie

- 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză (m. 1959)

- 1879: S-a născut Dwight F. Davis, tenisman şi politician american (m. 1945). 

- 1880: S-a născut Constantin Tanase, actor şi cupletist român, a fost o personalitate remarcabila a teatrului de revistă românesc ( n. Vaslui; d.29.08.1945 Bucuresti 

- 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963)

- 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817)

- 1896: S-a născut Jean Mihail (Jean Mihailovici) regizor de film (n. Halaucesti, jud. Iasi; d. 12.03.1963)

- 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française" (m. 1986)

- 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX"; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005)

- 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974)

- 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fiescher (m. 1995)

-1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971) 

- 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1910. Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel (n.16 septembrie, 1853) a fost un medic german născut în Rostock, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1910. Albrecht Kossel a primit în 1910 Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici. Domeniul de activitate al lui Kossel a fost biochimia, chimia ţesuturilor şi a celulelor, însă în timpul activităţii de profesor universitar şi-a extins cercetările şi în fiziologia generală.  În 1880 a început cercetările asupra structurii nucleului celular, iar în anii 1890 a studiat proteinele, alterarea lor în timpul transformării în peptone.A descoperit acizii nucleici care sunt bazele moleculei de ADN, substanţa genetică a celulei. 

-1928: S-a născut Warren Oates, actor american (d.03.04.1882)

- 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti La France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică", „Vârstele Euterpei", „Clasicismul" sau „Jocul permanenţelor" (m. 2008) 

- 1931: S-a născut Alexandru Oprea, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum", ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu" şi „Perpessicius", pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete" ale lui M. Eminescu: „Publicistica" (1870-1877) (m. 1983)

- 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989) 

- 1936: A murit Cezar Papacostea; filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia). 

- 1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte Munte din cadrul Armatei Române au eliberat oraşul Cernăuţi

- 1943: Începutul bătăliei de la Kursk (5-23 iulie).

- 1946: La Paris au fost prezentaţi primii bikini. Louis Réard a depus o cerere de brevet pentru a-şi proteja creaţia care a scandalizat societatea puritana a timpului sau desi frumoasele pompeience cunoşteau deja acest element vestimentar cu 2000 de ani în urmă.

- 1951: Inventarea tranzistorului. William Bradford Shockley (n. 13 februarie 1910 — d. 12 august 1989) a fost un fizician şi inventator american de origine britanică. Împreună cu John Bardeen şi Walter Houser Brattain, Shockley a inventat tranzistorul, invenţie pentru care cei trei au primit în 1956 Premiul Nobel pentru Fizică. De asemenea, Shockley a primit în 1980 Medalia de onoare IEEE pentru descoperirea tranzistorului cu efect de câmp cu joncţiune. Tentativele lui Shockley de a comercializa un nou design pentru transistor în anii 1950 şi 1960 au avut ca efect faptul că Silicon Valley din California a devenit o bază pentru inovaţiile din electronică. Spre sfârşitul vieţii, Shockley a fost profesor la Stanford.

- 1954: La Memphis, Tennessee, un tânăr înregistrează un disc pentru aniversarea mamei sale. Numele său? Elvis Presley. A fost lansat primul single semnat Elvis Presley – „That' s All Right"; începerea colaborăarii de17 luni cu Sun Records, colaborare ce avea sa schimbe pentru totdeauna atat muzica, cat si cultura pop. La înregistrarile sale din mijlocul anilor '50 în studioul Sun Records din Memphis, Elvis a inventat look-ul și sound-ul rock'n'roll-ului.

- 1962: Algeria devine independentă faţă de Franţa

- 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus"-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale. Walter Adolph Gropius (n. 18 mai 1883, Berlin- d. Boston, Massachusttes, SUA), arhitect şi pedagog german, fondator şi director al Bauhaus, unul din marii arhitecţi ai secolului 20, care a trăit şi creat în Germania, până în 1934, şi apoi în Statele Unite ale Americii, din 1937 până la moartea sa. În 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemnează atât Staatliches Bauhaus, o şcoală de artă, design şi arhitectură din Germania, activă între 1919-1933, cât şi un curent artistic foarte influent în arhitectura, artele plastice, designul şi mobilierul secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt strâns legate de Walter Gropius.Studenţii de la Staatliches Bauhaus erau educaţi interdisciplinar şi complex ca arhitecţi, constructori, designeri, fotografi, pictori, creatori de mobilier şi textile etc. Erau totodată stimulaţi să utilizeze materiale noi, specifice producţiei de masă, având ca produs final al activităţii lor clădiri, în special industriale, furnizate „la cheie”.Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era clădirea livrată integral, de la designul arhitectural iniţial până la mobilarea încăperilor şi decorarea acestora cu artefacte. Tot în spiritul viziunii sale integratoare a habitatului uman, atât a celui personal cât şi a celui profesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul de eficienţă arhitecturală, prin care un atare ansamblu de clădiri era realizat arhitectural şi constructiv cu mijloace materiale, financiare şi umane minime.Casa Gropius a fost una dintre clădirile ce au exercitat o imensă influenţă asupra arhitecturii nu numai în Statele Unite, dar şi pretutindeni, fiind considerată un exemplu elocvent de ceea ce fost numit prompt, de către critici şi cunoscători, ca modernism internaţional sau noul stil internaţional.

- 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy

- 1975: Arthur Ashe devine primul negru care câştigă Wimbledon-ul

- 1991, 5-7: Are loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice; se decide crearea unui nou partid politic - Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu); Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana (PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal)

- 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic chirurg, profesor universitar la Bucureşti; lucrări în domeniul neurochirurgiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912)

- 1996: Cercetatorii de la Institutul „Roslin" din Edinburg, Scotia, conduşi de dr. Ian Wilmut, au creat prima clona de mamifer; oaia Dolly a trait doar sase ani, pana la 14.02.2003, fiind apoi impaiata si expusa la Muzeul Regal Edinburg

- 1999: A murit criticul literar Liviu Petrescu; director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu" din Cluj (n. 1941)

- 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927) 

- 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca" şi primul film biografic, „Darclée" (1960); „Darclée" a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933)

- 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

- 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928) .Edwin Parker Twombly, căruia tatăl lui îi spunea Cy, s-a născut în 1928, în oraşul Lexington, din statul Virginia. A studiat la Black Mountain College din Carolina de Nord, o veritabilă pepinieră de talente pentru arta avangardistă newyorkeză, înainte de a se stabili în Italia. Persoană foarte retrasă, Twombly a fost extrem de apreciat în Europa, mai ales în Franţa, unde a realizat pentru Muzeul Luvru din Paris un uriaş plafon albastru azur mărginit de cercuri colorate, ce se află deasupra unor sculpturi din bronz greceşti şi romane, expuse într- una dintre cele mai vechi aripi ale muzeului.

Z$$$$

 LUMINIȚA  GHEORGHIU ...

   S-a stins pe 4 iulie 2021...

......„Iubesc toate filmele în care am jucat, le iubesc pe toate, pentru că sunt parte din mine. Chiar dacă rolurile au fost mai mici şi n-au fost partituri foarte mari, cred că au fost vreo patru sau cinci partituri mari, am participat foarte mult cu sufletul”

      -Luminița Gheorghiu s-a născut la 1 septembrie 1949. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală în 1972, la clasa profesorului Ion Cojar. 

    „Eu m-am pregătit să fac teatru, filmul m-a ales şi sunt foarte recunoscătoare pentru acest fapt, dar pentru mine este aceeaşi meserie, şi anume cea de actor. Fie că eşti în faţa camerei, fie că eşti în faţa publicului într-o sală de teatru, este la fel de important şi la fel de dificil”

    -Luminița Gheorghiu a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Iași, Premiul de Excelență pentru întreaga carieră.

    -Pentru apariția în „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU ”, primește Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin la LOS ANGELES, la gala premiilor Asociației Criticilor de Film din 14 ianuarie 2007.    

   - Pentru rolul asistentei medicale MIOARA AVRAM din „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU ”, LUMINIȚA GHEORGHIU a obținut, în 2005, premiul „BAYARD D'OR ” pentru cea mai bună actriță, la Festivalul Filmului Francofon, desfășurat în BELGIA.

A câștigat distincția URSUL de AUR la Festivalul Internațional de Film de la BERLIN, pentru filmul „POZIȚIA COPILULUI ”-2013.

   -A primit premiul Academic UCIN pentru rolurile din filmele „POZIȚIA COPILULUI ” și „SUNT O BABĂ COMUNISTĂ ”, la Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din ROMÂNIA, 2014

   -În cadrul celei de-a patra ediții a Galei Premiilor GOPO din 29 martie 2010, LUMINIȚEI GHEORGHIU i-a revenit trofeul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul din filmul „FRANCESCA ”.

    -„Am avut un an foarte bun. Am avut premiera cu «SUNT O BABĂ COMUNISTĂ » chiar de 23 august anul trecut, iar apoi premiera de la BERLIN cu «POZIŢIA COPILULUI ». În 2014 culeg roadele acestor două filme pe care le-am făcut, o mare bucurie pentru mine. 

Nu mi s-a părut complicat deloc să intru în pielea personajului din «POZIŢIA COPILULUI », pentru că scenariul era foarte bine scris, în primul rând.

În al doilea rând, pe un scenariu atât de bine scris, Dumnezeu dă actorului inspiraţie, pentru că dacă tu, actorul, nu ai inspiraţia ta, Dumnezeu nu te poate ajuta, în mod categoric. Am fost atât de atentă la tot ce mi-a oferit scenariul. În plus, parcă mă jenez să zic, talent, pentru că orice actor trebuie să aibă talent. Poate se cheamă inspiraţie… 

Trebuie să fim cu o anumită decenţă lăsată de bucuriile pe care ni le oferă Dumnezeu din când în când, un regizor care te distribuie, sau un scenarist care-ţi oferă o partitură minunată. 

Am mai colaborat la «MOROMEŢII » cu STERE GULEA. A fost o întâmplare mai mult decât fericită. De fapt, s-a dovedit a nu fi fost o simplă întâmplare, ne-am reunit eu cu STERE GULEA şi VIVI DRĂGAN şi după părerea mea, «SUNT O BABĂ COMUNISTĂ » a ieşit un film foarte bun”...

Actriţa, care a jucat roluri precum cel al „CARINEI “ din filmul „MOROMEŢII “, asistenta din „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU “ al lui CRISTI PUIU şi a câştigat URSUL de AUR cu filmul „POZIŢIA COPILULUI “, s-a stins din viaţă pe 4 iulie, 202 1...

Text preluat

&&&

 Mirabela Dauer a făcut una dintre cele mai dureroase mărturisiri din viața sa. Artista a dezvăluit că nu și-a mai văzut fiul de 24 de ani și că acesta nu i-a spus niciodată „mamă”. În spatele zâmbetului și al unei cariere care a adus bucurie milioanelor de români se ascunde o dramă pe care a purtat-o în tăcere timp de decenii.

Ruptura s-a produs după divorțul de al doilea soț, despre care Mirabela Dauer a povestit că a fost extrem de violent. Artista a declarat că a încercat chiar să fugă cu băiatul pentru a-l proteja, însă, în contextul legislației și al deciziilor din acea perioadă, copilul i-a fost luat. De-a lungul anilor a purtat mai multe procese și a încercat în repetate rânduri să refacă legătura cu fiul ei, însă fără succes.  

Singura apropiere a venit când băiatul avea aproximativ 16 ani, însă relația nu s-a reconstruit. Mirabela Dauer a povestit că, după acel moment, fiul ei s-a îndepărtat din nou, iar de peste două decenii nu s-au mai văzut. Cu toate acestea, artista spune că nu îi poartă ură și că își dorește doar să fie sănătos și fericit. Confesiunea ei este una dintre cele mai emoționante făcute vreodată și arată că, uneori, cele mai grele răni nu sunt cele pe care le vede lumea, ci cele pe care o mamă le poartă în suflet o viață întreagă.  

#MirabelaDauer #PoveștiReale #Celebrități #Familie #Confesiuni #Viață #Emoție #România #DinVietileLor #Res pect

$$$

 Klara Hitler nu și-a imaginat niciodată că dragostea nesfârșită pentru fiul ei va forma cel mai temut monstru din istorie. Asta e viața tragică a mamei dictatorului. Marcată de fatalitate, Klara a văzut cum trei dintre primii ei copii au murit în câteva săptămâni de difterie. Disperată incerca să salveze singurul lucru pe care îl mai avea , Adolf, un copil bolnav pe care l-a salvat din bătăile brutale ale unui tată tiranic. Ea era singurul lui refugiu, iar el o idolatriza obsesiv. Dar soarta a avut o lovitură finală. În 1907, o durere in piept insuportabilă a condus-o la cabinetul lui Eduard Bloch, un respectat medic evreu care a diagnosticat-o cu cancer mamar avansat. Soluția medicală a vremii a devenit un adevărat coșmar: o mastectomie dureroasă și tratamente zilnice dureroase cu iodoform, un compus chimic coroziv care a ars pielea și a otrăvit-o încet. Aflând despre gravitate, Adolf, la doar 18 ani, și-a abandonat visele artistice la Viena și a alergat la ea . S-a transformat în asistenta ei absolută: gătea, făcea curățenie în casă și petrecea nopți la lumina lumânărilor ținându-o de mână în timp ce țipa de durerea tratamentului. Legătura dintre ei a fost incomparabila, dar știința a eșuat. Klara a murit într-un decembrie rece, lăsându-și fiul a dispărut în dureri devastatoare. Dr. Bloch a scris în jurnalele sale că în cei patruzeci de ani de carieră nu a văzut niciodată un tânăr atât de profund distrus de durere. Adolf a purtat cu el portretul Klarei până în ziua sinuciderii  în buncăr. Cel mai șocant lucru la această dramă reală s-a petrecut zeci de ani mai târziu. Când regimul nazist a început persecuția brutală evreiască, dictatorul a intervenit personal pentru a proteja un singur om din toată Europa: Dr. Bloch. A ordonat Gestapoului să-l escorteze afară din țară și i-a permis să-și păstreze banii pentru a fugi în America.

 Un paradox istoric : Monstrul care a exterminat milioane a salvat viața medicului care a încercat să atenueze suferința iubitei sale mame..

 Sursa  : Curiozități și glume  2.

$$$

 Czesława Kwoka avea doar paisprezece ani când oroarea nazistă a deposedat-o de identitate, de cămin și de viitor, transformând-o în cea mai înfiorătoare față a Holocaustului. Originară din Zamość, o regiune poloneză pe care regimul intenționa să o golească și să o colonizeze cu cetățeni germani, a fost smulsă din viața de zi cu zi împreună cu mama ei și închisă într-un vagon de vite spre lagărul de exterminare de la Auschwitz. La trecerea acelor porți de fier, mașinăria dezumanizării a fost imediat activată. Sistemul necesita catalogarea meticuloasă a fiecărui prizonier, așa că a fost forțată să pozeze pentru camera fotografului Wilhelm Brasse, un prizonier politic polonez obligat să documenteze fețele victimelor. Chiar înainte de declanșarea declanșatorului, s-a desfășurat scena care avea să rămână pentru totdeauna gravată în memoria fotografului și în istoria omenirii. Czesława, o copilă speriată care nu înțelegea limbajul răpitorilor ei, nu a reacționat atât de repede pe cât i-a cerut unul dintre gardienii nemiloși ai lagărului. Femeia înfuriată a lovit-o brutal în față cu un băț. Brasse a povestit ani mai târziu că fata și-a șters lacrimile și sângele de pe buza crăpată înainte de a privi insistent în obiectiv. Acea privire, surprinsă din trei unghiuri diferite, nu reflectă înfrângere, ci o demnitate neclintită, o licărire de umanitate pură care îi sfidează pe cei care îi chinuiau. Calvarul micuței Czesława în acel iad a durat  trei luni. Mama ei a murit în februarie 1943, iar câteva săptămâni mai târziu, pe 12 martie, ofițerii i-au oprit inima injectându-i o doză letală de fenol. Naziștii au încercat să-i șteargă existența arzând arhivele înainte de eliberarea lagărului, dar Brasse și alți prizonieri și-au riscat viața pentru a ascunde negativele, salvând acest fragment de memorie. Astăzi, privirea eternă a lui Czesława Kwoka continuă să provoace întreaga lume din trecut, amintindu-ne de fragilitatea libertății..

 Sursa  : Curiozități și glume 2 .