$$$

 AVOCAȚII CLASEI MUNCITOARE

Adrian PĂUNESCU

N-are nimeni dreptul să omoare

Tot acest popor dumnezeiesc

Și să îl condamne la robie

Pe nefericiții ce muncesc.

Nu mai au nici bani ca să trăiască

De pe-o zi pe alta, cât de cât,

Cei care au făcut această țară

Și drapelul nu l-au coborât.

Fabricile țării, prăbușite,

Strigă, din ruina ce-au ajuns,

O durere fără consolare,

O-ntrebare fără de răspuns.

Biata Românie muncitoare

Mai agonizează-ntr-un spital,

Dacă, astăzi, țara noastră este

Doar un coridor comercial.

Nici copiii nu mai merg la școală,

Nici pensionarii nu mai pot,

Clasei muncitoare înșelate

I s-a luat, prin șmecherie, tot.

Proclamăm nevoia de dreptate 

Și ne declarăm, în anii grei,

Avocații clasei muncitoare,

În procesul crimei contra ei.

Ca pe o sfidare ticăloasă,

Refuzăm coliva de import,

Parastasul clasei muncitoare

Suferă acum o amânare,

Neamul românesc nu este mort.

$$$

 

Tradiții și obiceiuri de Armindeni. 

1 mai este Ziua Pelinului sau Ziua Bețivilor

In fiecare an in ziua de 1 Mai, credinciosii si oamenii de rand sarbatoresc Armindenul. In popor, aceasta sarbatoare mai este cunoscuta si sub denumirea de Ziua Pelinului sau Ziua Betivilor sau Pomul lui Mai si semnifica inceputul verii.

Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.

Tot in aceasta zi are loc si petrecerea campeneasca numita “Bautul Martisorului”, dar se culeg si plantele medicinale amare. In popor, in aceasta zi era celebrata si ziua Pelinului, planta despre care se spune ca ar avea puteri magice.

De Armindeni barbatii poarta un manunchi de pelin la palarie si nu lucreaza pe camp sau in gospodarie, lucru care se petrece si in randul femeilor. Oamenii tin aceasta traditie cu sfintenie pentru ca vinul obtinut anul trecut sa nu faca floare si sa se conserve bine.

De sarbatoarea Pelinului, aceasta planta se pune pe masa, alaturi de tacam, intre asternut si haine pentru a indeparta spritele rele din toata gospodaria.

Se obisnuieste ca pelinul cules in aceasta zi sa se pune in bautura care va urma sa fie servita de amatorii de licori. Se crede ca pelinul ii va lecui de excese.

Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou.

In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.

Conform credintei populare, ziua de Armindeni este perfecta pentru a semana pepenii, castravetii si fasolea. Pentru ca via sa fie aparata de grindina si insectele daunatoare, via nu trebuie muncita in aceasta zi.

$$$

 E P O C A 

Alexandru MACEDONSKI

Unui om în toată firea e moral să-i zici smintit,

Dar nebunului pe nume dacă-i zici, e necinstit.

Trebuiește- ntotdeauna spre a fi-n moralitate

Să te faci apărătorul caselor de sănătate ;

La nebun să-i zici cuminte, pe neghiob să adorezi

Și de s- află in Mărcuța geniu să îl decretezi.

În nimica, de-azi-nainte, răul nu-și mai are leacu,

Și o nație mai bine nu s-a dat de-a berbeleacu,

Iar desigur niciodată dezmățarea n-am domnit

Într-o epocă fatală, sub un aer mai tâmpit...

În tot locul predomnește o sfruntare colosală...

Imoralul ia cuvântul și-ti vorbește de morală...

Cine crezi că ți-e prieten ți-e dușman neîmpăcat...

N-ai să faci un singur bine, c-ai făcut și un ingrat,

Cine crezi că e mai nobil e mai plin de lașitate...

Tot netrebnicul se crede scriitor de-nsemnatate...

Nu e om care sub masca unui vecinic carnaval

Că lozincă să nu poarte :" Interesul personal".

Legile sunt o minciună : slove puse pe hârtie...

Ziaristica mai toată cuib nerod de mișelie.

Cei de sus își umplu punga; cei de jos, cu mare zor,

Se silesc ca să-i ajungă pentru-a-si umple și pe-a lor.

"Patria" e-n orice gură, "Pentru patrie" sunt toate...

Toți voiesc la mal s-o scoată, însă niminea n-o scoate.

$$$

 I M N N E A M U L U I 

Vasile MILITARU

Veniti romani din larga zare

Mereu sa fim uniti , mereu !

Sa faurim o tara mare

Sa placa si lui Dumnezeu .

Si cand spre noi veni - vor iara

Vrajmasii care vin si pier ,

Noi sa fim traznet ce doboara

Stejari cu fruntea pan ' la cer ,

Sa stie cei ce prada vor

C - aici va fi mormantul lor.

Ca noi prin munti si vai manoase

Pe care ard faclii de maci ,

Avem comori de sfinte oase ,

Avem stramosi romani si daci !

Trait - am veacuri de robie :

Stramosii ne - au fost trasi pe roti ,

Dar am pastrat a noastra glie

Si vom pastra - o - n viata toti !

$$$

 

CĂTRE MARTIRII ROMÂNI DIN  1848-1849 

Andrei MUREȘANU

Dormiţi în pace, umbre, martirii românimei,

Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!

Bătrâni cărunţi cu vază, voi floarea tinerimei,

Ce-n lupte sângeroase căzând, v-aţi rupt de noi!

Pământul ne desparte, iar cerul ne uneşte

În patria cea sfântă, egală pentru toţi,

Acolo nedreptatea şi ura nu răzbeşte,

Nu cumperi cu vieaţa pământul de trei coţi.

Voi v-ati plinit chemarea şi sânta datorinţă,

Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-aţi luptat!

Păstrând viitorimei modelul de credinţă,

Ce Patria ni-l cere ş-augustul împărat!

A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie,

Iar dulcea suvenire în inimi de roman!

Mihalţul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie,

Că nu e laş românul, nu fuge de duşman!

Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ş-alţi o sută

Vor sta pururea faţă cu orişice eroi,

Şi până când naţiunea română-i prevăzută

Cu stâlpi aşa gigantici, nu-i pasă de nevoi!

Uniţi-vă cu Mircea, voi umbre glorioase,

Al cărui nume-însuflă respect şi la păgân,

Precum a lui bravure şi fapte generoase

Fac sacră suvenirea-i la fiece român!

Uniţi-vă cu Ştefan, principele cel mare

Ce-l recunoaşte întreaga Europa de erou,

Supt care românimea scăpată d-apăsare,

Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou!

Sau cu Mihai eroul şi cu Ioan Corvinul,

Genii românimei d-a căror rari numiri

Ce luce-n Istorie întocma ca rubinul,

Şi astăzi se înfioară a turcilor oştiri!

Nu plângeţi mame, fiii, căci ei ne-au scos din moarte

Onoarea, existinţa, tezaurul mai frumos;

Prin sângele lor sacru s-a şters tirana soarte,

S-a stins pentru pururea suspinul dureros,

Surori, nu plângeţi fraţii, căci ei vă liberară

De turmele rebele, al căror scop au fost:

Să taie tot, să arză, cu furie tătară,

La prunci, femei, fetiţe, să nu dea adăpost.

Copile ruşinoase, voi plângeti cu durere

Pre-amanţii, cari în lupte cu glorii au căzut!

Dar nu ştiţi, că-a lor inimi juraseră-n tăcere,

A fi eroi prin moarte, iar nu sclavi, ca-n trecut!

Dormiţi, dormiţi în pace, voinici feciori de munte,

Subţiri şi-nalţi ca bradul, cu braţe de eroi,

Dedaţi din tinereţe a merge tot în frunte,

A nu şti de pericul, de moarte şi nevoi!

Iar voi, plăntuţe crude, ce-acum păşiţi în lume,

Păstraţi cu reverinţă acest act omenos,

Săpând profund în inimi al bravilor fraţi nume,

Ce sângele-şi vărsară în câmpul glorios!

$$$

 Acum 80 de ani. Mai 1945.

Sfârşitul celui de-Al doilea Război Mondial în Europa!

Câteva repere/caracteristici (III)

Alesandru DUTU 

. Efectivele armatei române! 

♦ La 22 iunie 1941 România dispunea de un potenţial mobilizabil de aproximativ 2 200 000 (16,2% din populaţia ţării – 13 535757 locuitori – şi 32,9% din numărul bărbaţilor). 

♦ În planul de mobilizare erau incluşi 1 431 540 militari. În anii următori situaţia s-a prezentat astfel: 1 437 657 oameni în 1942 şi 1 447690 în 1943, din care ofiţeri – 52 000/59 038, subofiţeri – 53 840/56 993, trupă – 1 331 817 /1 431659. 

♦ În momentul declanşării războiului se aflau sub arme 625 524 militari, din care 274 505 (44%) au participat la prima fază a operaţiilor militare.  

♦ Efectivele maxime au fost mobilizate în aprilie 1943 (934 632 militari); în ţară cele mai multe efective au fost înregistrate în noiembrie 1941 (575 358), pe front în noiembrie 1942 (380 103), iar în Transnistria în aprilie 1943 (118 413). 

♦ Efectivele propriu-zis operative (fără cele din Transnistria) au fost superioare celor din ţară doar în octombrie şi noiembrie 1942, în timpul bătăliei de la Stalingrad. 

♦ În perioada noiembrie 1941 – ianuarie 1942, militarii dislocaţi în Transnistria cu misiune de pază şi siguranţă au fost superiori ca număr celor aflaţi în zonele efective de luptă. 

♦ Pe bătălii, cele mai numeroase efective au fost angajate în operaţiile militare din Basarabia şi nordul Bucovinei – 418 760 militari, la Odessa – 426 440 şi în bătălia de la Stalingrad – 230 872; la nord de Marea Azov au luptat 75 046 militari, în Crimeea – 78 241, la sud de Harkov – 64127, în Caucaz – 84 012 (arhivele oferă cifre diferite, de la o sursă la alta). 

♦ La 20 august 1944 armata română era încadrată cu 1 171 968 militari, repartizaţi astfel pe categorii: 39 697 ofiţeri (17 086 activi şi 22 611 de rezervă), 50 913 subofiţeri (36 100/14 813 de rezervă), 1 059 579 trupă – 742 026 concentraţi, 172 708 contingente active şi 144 845 recruţi –, 11 148 elevi în şcolile militare de ofiţeri (1 890 activi şi 9 258 de rezervă), 16 631 elevi în şcolile militare de subofiţeri (5 840/10 791 de rezervă), precum şi alte categorii de personal. Dintre aceştia 431 888 erau angajaţi în dispozitivul de luptă din Moldova şi sudul Basarabiei, iar restul (63%) în interiorul ţării. 

♦ După 23 august 1944, în prima fază a luptelor duse împotriva trupelor germane au fost angajaţi circa 500 000 de militari, efectivele scăzând în perioada următoare, pe măsura îngustării frontului încredinţat, a prevederilor Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi a reducerilor impuse Comisia Aliată de Control (partea sovietică).

♦ La 15 octombrie 1944 erau angajaţi în confruntarea cu trupele germane şi ungare 282 035 de militari (alţi 407 859 încadrând unităţile şi formaţiunile de Interior), la 15 decembrie - 146 371, la 10 aprilie - 172 317.

♦ La 12 mai 1945, efectivele armatei de ridicau la 413 282 de militari (22 853 odiţeri, 32 329 subofiţeri şi 359 100 trupă), din care pe front 189 171 (8 638 ofiţeri, 9 795 subofiţeri, 170 738 trupă) şi 24 111 în interior (13 215 ofiţeri, 22 534 subofiţeri şi 188 362 trupă). Unităţile de pe front dispuneau de 58 010 cai.

 

Pe larg: Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941 – 1945. Dicţionar, Editura Encicopedică, Bucureşti, 2017.

$$$

 30 aprilie 1994: S-a stins din viață actorul Dorin Dron.

Dorin Dron (27 februarie 1920, Cernești, Botoșani – 30 aprilie 1994, București) a fost un actor și regizor român.

A tradus mai multe piese de teatru, ca de exemplu Lungul drum al zilei către noapte, Luna dezmoșteniților (ambele de Eugene O'Neill), A douăsprezecea noapte (de William Shakespeare) etc.

BIOGRAFIE

A fost sportiv de performanță – portar în cadrul unor echipe de hochei. Un timp a fost traducător al textelor antologice ale dramaturgiei internaționale, care au fost montate pe scenele teatrelor din România.

În anii 1940 a urmat cursurile Facultăților de Drept și ale Academiei comerciale din București iar în 1942 a susținut Doctoratul în științe juridice la Facultatea de Drept din Milano, după care a revenit la București, unde a practicat avocatura pentru scurt timp.

ACTIVITATE

A interpretat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (numit o perioadă „Teatrul Municipal”), la Teatrul Național Radiofonic, dar și sporadic, în emisiunile de televiziune. A fost asistent de regie și după regizor secund alături de Liviu Ciulei.

Filmul de debut, în 1957, a fost „Erupția”, în urma acestui rol Lucia Sturdza-Bulandra l-a angajat la Teatrul Municipal, unde a activat permanent.

În București, Dorin Dron a fost adeptul și promotorul modei malagambiste, caracterizată prin sacoul în carouri specifice, costumația lansată de bateristul și șeful de orchestră Sergiu Malagamba.

La începutul anului 1960 s-a alăturat unor intelectuali care considerau că traducerile din literaturile occidentale erau o „breșă” care trebuia exploatată, făcând mai târziu traduceri din dramaturgia americană.

Între 1957 și 1987 a fost distribuit în peste 35 de filme artistice românești și coproducții cinematografice cu participare internațională.

FILMOGRAFIE

Erupția (1957)

Băieții noștri (1960)

Aproape de soare (1961)

Post restant (1962)

Celebrul 702 (1962)

Pisica de mare (1963)

Codin (1963)

Pași spre lună (1964)

Anotimpuri (1964)

Balul de sîmbătă seara (1968)

Gioconda fără surîs (1968)

Ultima noapte a copilăriei (1968)

Moartea lui Joe Indianul (1968)

Prieteni fără grai (1969)

Cine va deschide ușa? (1969)

Castelul condamnaților (1970) - ofițer român (nemenționat)

Brigada Diverse intră în acțiune (1970)

Puterea și adevărul (1972)

Cu mîinile curate (1972) - Scorțea

Explozia (1972)

Zestrea (1973)

Cercul magic (1975)

Trei zile și trei nopți (1976)

Povestea dragostei (1977)

Tufă de Veneția (1977)

Accident (1977) - Ilie Antoniu

Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 7, 9, 11 - Clark Norman

Profetul, aurul și ardelenii (1978) - domnul Hoffman

Totul pentru fotbal (1978)

Bietul Ioanide (1980)

Ștefan Luchian (1981)

Lovind o pasăre de pradă (1983)

Căutătorii de aur (1988)