sâmbătă, 7 octombrie 2023

Eleganță și confort în moda din sezonul rece

 E toamnă iar și încă nu m-am îndurat până acum să-mi schimb garderoba. Dar trebuie s-o fac. Vremea se răcorește cu fiecare zi ce trece și răcoarea și umezeala tot mai accentuată îmi atinge dureros ciolanele bătrâne. Categoric trebuie să mă protejez cumva de atingerea suflului rece al iernii care se apropie.


Încerc să ”răsfoiesc” oferta de pulovere de damă pe Answear.ro și mă visez îmbrăcată in fiecare dintre ele. Parcă simt cum căldura păstrată de pulover îmi învăluie tot corpul ca un suflu dulce. Nu se pune problema de înfofoleală, ci de o îmbrăcăminte lejeră și confortabilă, dar elegantă, cu care pot merge și la muncă, și la plimbare.


Merg mai departe cu imaginația și privesc printre ofertele de paltoane de damă (https://answear.ro/k/femei/imbracaminte/paltoane), Mă gândesc la zilele în care suflul rece al iernii îmi va sufla în ceafă și îmi va aminti că trebuie să mă îmbrac ceva mai gros, dar fără ca hainele să fie o povară pentru corp. Același tip de îmbrăcăminte lejeră, ușoară, elegantă, în trend și totuși purtabilă an de an.

Mă uit cu jind spre pantaloni. Mă tentează, dar nu mă avantajează. Așa că mă găndesc la varianta unei fuste combinată cu o încălțăminte mai înaltă (ghete, botine sau cizme) care să-mi acopere cât mai mult picioarele, pentru a menține căldura la nivelul corpului.

Mă gândesc ce ușor se poate alcătui o ținută completă potrivită sezonului, propriei persoane și ultimelor tendințe în modă atunci când ai la îndemână ofertele potrivite.

Nu mă pricep prea bine la tendințele în modă, așa că mă orientez după principiul ”eleganță prin simplitate” tocmai pornind de la ideea că hainele, fără a se îndepărta de tendințele generale ale modei, trebuie să poată fi purtate mai mulți ani la rând, tocmai în ideea de fiabilitate. Asta cu atât mai mult cu cât sunt un om destul de greu de îmbrăcat și încălțat și pornind de la ideea aceasta sunt conștientă că îmi găsesc mai greu haine și încălțăminte și ca atare este mai greu să țin pasul cu toate tendințele modei. Tocmai de aceea mulți ani mi-am făcut haine la comandă tocmai pentru că îmi era greu să intru în hainele din comerț. Cu timpul sper ca oferta să fie mai aproape de corpul meu sau să reușesc să mă mențin la dimensiuni cât mai apropiate de ceea ce se găsește pe piață. Asta tocmai pentru a evita imposibilitatea de a găsi ceva care să mi se potrivească.

Culori? Prefer culorile neutre sau culorile mai apropiate de culorile toamnei, care pot fi mai ușor asortate între ele și cu mediul înconjurător, ceea ce nu este o problemă, pentru că chiar imi plac nuanțele de bej sau maro, de verde sau kaki, dar și non culorile, alb sau negru, cu toate variantele intermediare de gri.

Articol scris pentru SuperBlog 2023

Colorează-ți viața! Începe cu părul tău!

 

Mă uit în oglindă și constat că timpul începe să-și pună amprenta pe chipul meu. Nu mă refer la față, încă nu am riduri, ci la păr. Încep să încărunțesc. Firele albe nu sunt prea multe, dar se văd și promit să fie mai multe în viitor.

Încă nu m-am gândit la (re)colorarea părului, deși mi s-a propus. Cel puțin pentru început am ceva rețineri: am părul relativ fragil, subțire și rar, iar colorarea părului în stil ”clasic”, cu vopsea sau chiar șampon colorant mi se pare oarecum puțin prea agresivă pentru părul meu, care poate cădea cu ușurință la aplicarea unei cantități mai mare de componenți ai vopselelor de păr pe o durată mai mare.

Cu ajutorul celor de la MyCosmetics lucrurile se pot schimba însă în bine. Nu e nevoie de vopsirea părului pentru o durată ceva mai lungă, ci se poate recurge la o colorare temporară a părului, mergând până la obținerea unui păr colorat pentru doar o zi, ceea ce reduce potențiala agresiune asupra părului în procesul vopsirii. Dacă recurgem totuși la o vopsea semipermanentă pentru păr, putem folosi o vopsea de păr fără amoniac.


Mergănd mai departe, pentru o variantă mai rapidă și cu efect de mai scurtă durată, putem folosi o spumă colorantă pentru păr, care se poate aplica rapid și ușor. Sau, pentru o aplicare și mai rapidă se poate folosi un spray colorant pentru păr. Și dacă vrem o revitalizare a culorii părului, se poate folosi un nuanțator Venita sau un fixativ color.

Deși optez pentru naturalețe, spunându-mi că uneori părul grizonat sau alb poate fi la modă sau chiar poate crea o modă, vopsirea părului, chiar pentru timp scurt, nu este doar un moft, ci aduce acel plus de culoare absolut salutar la un moment dat în viață. Să ne gândim doar la schimbarea de look cerută de o ocazie specială, cum ar fi participarea la un eveniment. Sau, pur și simplu, la schimbarea de look la care optăm în momentul în care apare o altă schimbare în viața noastră.

Şi totuşi îmi aduc aminte că mama îşi vopsea părul în momentul în care începuse să încărunţească. Nu neapărat din cochetărie, ci din dorinţa de a avea un aspect îngriit şi tineresc. Pe vremea aceea erau în trend vopselele de păr, ceva mai incomode şi, poate, ceva mai agresive. De aceea multă vreme am avut reticenţă în ceea ce priveşte vopsirea părului. Dar socot că timpul merge înainte şi metodele cosmetice evoluează în favoarea noastră. 

Şi atunci de ce nu? Fie că folosim produse Venita sau produse Revers sau oricare produs de calitate destinat vopsirii părului, mai ales dacă este o vopsea de păr fără amoniac, se poate folosi fără probleme indiferent de vârstă, atât de femei cât şi de bărbaţi.Se poate vopsi părul scalpului, barba... Atâta vreme cât pare a fi necesar, absolut necesar, se poate recurge la culoarea părului.

Dacă m-aș vopsi? Poate... De ce nu? Atâta vreme cât îmi face bine, cel puțin pe plan psihic, se poate recurge la tratamente cosmetice și pentru păr. O culoare naturală sau, dimpotrivă, ceva mai extravagantă, chiar dacă poate părea șocantă în primă instanță, este un aspect ce poate intra în obișnuință, fie că ești un tânăr rebel, sau un adult la o a doua tinerețe ce își dorește o schimbare majoră sau mai mică, Nu este cazul să dăm dovadă de prejudecăți atâta vreme cât ne stă bine, cât ne simțim bine și putem trece prin viață fericiți.

Dacă aș recomanda tratamentele cosmetice pentru păr? Nu le impun, dar nici nu împiedic pe nimeni să le folosească atâta vreme cât aduc un plus de frumusețe și nu frizează ridicolul.

Articol scris pentru SuperBlog 2023

Bebeluș vs. Animale de Companie: Cine Provoacă Cel Mai Mult Haos în Casă?

 Cu toţii avem casa plină de lucruri de care avem nevoie în mod curent, dar şi de lucruri pe care le folosim mai rar sau poate aproape deloc în anumite perioade, dar care sunt acolo permanent la îndemâna noastră şi, din nefericire nu doar a noastră, a adulţilor. Multe dintre ele pot fi un pericol de care, cei maturi, putem şti să ne ferim pentru a nu ne vătăma, dar sunt adevărate arme cu potenţial letal pentru cei care nu sesizează pericolul din ele și nu se feresc, ba chiar mai mult, din curiozitate absolut firească pentru ei, interacționează cu ele pentru a vedea la ce folosesc. Este vorba de copii mici sau animale, care adesea nu au simțul pericolului bine dezvoltat, nu au discernământul bine pus la punct și adesea cad în capcană.

Cu siguranță există metode pe care le putem folosi pentru a-i proteja pe cei dragi, dar care nu se pot proteja singuri, cum ar fi copiii foarte mici sau animalele de companie, Și metodele pot fi extrem de simple.

Cu toții știm că copiii mici, ca și animalele de companie gen câini sau pisici, au tendința de a explora tot ceea ce îi înconjoară, circulând foarte mult prin casă și în afara ei. Sunt suficiente doar câteva minute sau chiar fracțiuni de secundă să dispară din câmpul nostru vizual, în momentele de atenție diminuată, și să iasă pe o ușă rămasă deschisă sau care poate fi deschisă cu ușurință și să ajungă direct pe stradă, în cazul ”fericit” când locuința se află la nivelul solului, față în față cu pericolele din stradă: mașini, denivelări periculoase, animale străine care pot ataca. O poartă de siguranță plasată strategic în calea lor le poate bloca cel puțin pe moment trecerea și ne poate da timp suficient să intervenim si să-i oprim si să-i întoarcem din drum. La fel de periculos este să ajungă în preajma unei ferestre lăsate deschisă sau care poate fi deschisă cu ușurință, să se cațere pe ea, să se aplece în afară, riscând să cadă pe caldarâm, uneori de la înălțime mare, caz în care păstrarea integrității corporale sau chiar supraviețuirea pot fi aproape imposibile. Și în acest caz montarea unei siguranțe pentru geamuri și uși glisante poate fi salvatoare, punând o barieră între propria curiozitate și tentațiile lumii de afară.

Și totuși pericolul nu a fost înlăturat, chiar dacă puiul de om sau de animal rămâne în interiorul casei. De cele mai multe ori sunt plini de energie și aleargă prin toată casa aparent greu de controlat. In aceste condiții nu putem fi siguri că se pot feri de mobila din casă care le stă sau le iese în cale și se pot lovi oricând de colțul unei piese mai grele de mobilier, cum ar fi colțul unei mese sau al unui dulap. Montarea unui dispozitiv de protecție pentru colțurile de mobila poate amortiza suficient de mult impactul dureros dintre corp și colțul buclucaș.

Uneori copiii sau animalele nu se rezumă doar la alergarea prin casă. Orice sertar al mobilierului le poate trezi curiozitatea de a vedea ce este înăuntru. Fie că le găsesc (între)deschise, fie că le deschid ei înșiși cu ușurință, se apleacă spre ele chiar până la a intra cu totul înăuntru, riscând să se blocheze acolo în condițiile în care sertarul se poate închide singur la loc. Montarea unei siguranțe pentru sertare le poate bloca accesul.

Șunt multe pericolele care îi pot pândi pe cei mici în casă sau în imediata ei apropiere, dar fiecare pericol poate fi evitat simplu și inteligent pentru ca ei să nu aibă de suferit.

Articol scris pentru SuperBlog 2023

joi, 7 septembrie 2023

Iarăși superblog

 În ultimul timp mi-a fost greu să scriu pe blog, deși mi-ar plăcea, mi-aș fi dorit. Probabil că aș avea nevoie de o motivație. Și cred că superblog este tocmai acea motivație.

Teme de discuție ar fi. Numai că nu 0 puterea să scriu pe aceste teme. Îmi trebuie o motivație, un șut în fund. Poate ca tocmai această competiție ar putea fi un punct de start pentru un nou început 

sâmbătă, 22 iulie 2023

De la prieteni

 La început am crezut că este amuzant....Apoi am realizat adevărul îngrozitor. Nu uitați să citiți până la sfârșit!

Taxează-i pământul,
Taxează-i patul,
Taxează-i masa
La care este hrănit.
Taxează-i munca,
Taxează-i salariul,
El lucrează pentru alune
Oricum!
Taxează-i vaca,
Taxează-i capra,
Taxează-i pantalonii,
Taxează-i haina.
Taxează-i tutunul,
Taxează-i băutura,
Taxează-l dacă
Încearcă să gândească.
Taxează-i mașina,
Taxează-i benzina,
Găsește alte căi
Să-i taxăm fundul.
Taxează tot ce are
Și apoi să știe
Că nu veți termina
Până când nu va mai avea bani.
Când va țipa și va urla;
Atunci taxează-l și mai mult,
Taxează-l până când
Până când va fi bun și supărat.
Apoi îi taxează sicriul,
Taxează-i mormântul,
Taxează-i pământul
În care a fost pus.
Când se va duce,
Nu vă relaxați,
E timpul să aplici
Impozitul pe moștenire.
Impozitul pe conturi de încasat
Taxa de suprataxare a companiilor aeriene
Taxa pe combustibilul de la companiile aeriene
Taxa de întreținere a aeroporturilor
Taxa pe autorizațiile de construcție
Taxa pe țigări
Taxa de gătit
Impozitul pe venitul societăților comerciale
Taxa pe bunuri și servicii (GST)
Taxa pe deces
Taxa pe permisul de conducere
Taxa de mediu (taxă)
Accize
Impozitul pe venit
Taxa pe licență de pescuit
Taxa de licență pentru alimente
Taxa pe benzină (prea mult pe litru)
Impozitul pe veniturile brute
Taxa de sănătate
Taxa de încălzire
Impozitul pe moștenire
Taxa pe dobânzi
Impozitul pe iluminat
Impozitul pe băuturi alcoolice
Impozite de lux
Impozitul pe licențe de căsătorie
Impozit pe medicamente
Taxa pe ipotecă
Impozitul pe pensie
Impozitul pe venitul personal
Impozitul pe proprietate
Impozitul pe sărăcie
Taxa pe medicamentele cu prescripție medicală
Impozitul pe bunurile imobiliare
Impozitul pe vehiculele de agrement
Taxa pe vânzările cu amănuntul
Taxa pe servicii
Taxa școlară
Taxa de telefonie
Taxa pe valoarea adăugată
Taxa de înmatriculare a vehiculelor
Taxa de vânzare a vehiculelor
Taxa pe apă
Taxa de compensare a lucrătorilor
Taxa (TVA) pe impozit.
Și acum vor o taxă de carbon înfloritoare!
ÎNCĂ MAI CREDEȚI CĂ ESTE AMUZANT?
Niciuna dintre aceste taxe nu exista acum 100 de ani, iar națiunea noastră era una dintre cele mai prospere din lume... Nu aveam absolut nicio datorie națională, aveam o clasă de mijloc numeroasă, o bază manufacturieră uriașă, iar mama stătea acasă pentru a crește copiii.
Ce naiba s-a întâmplat? Să fie din cauza politicienilor paraziți mincinoși care ne risipesc banii?
Oh, și nu uitați de taxele bancare relativ noi....
Și știm cu toții ce părere avem despre bancheri.
Sper ca acest lucru să circule de cel puțin 1000 de ori!!!!
TREZIȚI-VĂ !!!!

vineri, 26 mai 2023

Multumesc, domnisoara Simona Monac!!!

 Multumesc, domnisoara Simona Monac!!!


Mi-ati atras atentia, dojenindu-ma dur in public, ca nu "percutez" suficient de bine la solicitarile dumneavoastra. Solicitari de rutina, aparent minore, dar netinand neaparat de rutina profesiei mele. Ati fi putut trece cu usurinta peste aceste scapari. DAR NU!!! Nici macar nu m-ati intrebat de ce mi-a scapat sa dau doua sau trei semnaturi pe un tabel acum 3-4 luni. Doar mi-ati pus in vedere ca, daca se mai repeta, imi puneti calificativul insuficient si imi faceti referat la primar pe motiv de lipsa de consideratie din partea mea. Pentru acest lucru va multumesc, domnisoara Simona Monac!!!

Nu ati tinut cont ca acum trei luni am ramas descoperita intr-una din locatiile in care imi desfasor activitatea, ramanand fara omul din echipa care lucra pana atunci acolo. Nu ar fi fost asta o problema, salariatii au dreptul sa se pensioneze la un moment dat in viata lor profesionala. Sau sa treaca in nefiinta inainte de a se bucura de pensie si de linistea binemeritata dupa o viata de munca. Problema e ca au mai trecut trei luni pana cand un angajat nou si-a intrat pe deplin in paine pe postul du pricina. Trei luni in care un alt om angajat in locatia aflata in imediata vecinatate a preluat printr-un voluntariat impus din afara, fara drept de apel si fara plata, cat se putea de mult din indatoririle de serviciu pe care le presupunea locul de munca respectiv. Nimeni n-a "percutat" prompt si la obiect pentru a angaja mai devreme acea comoara de fata care a fost angajata, spre binele si al ei si al nostru, al tuturora. Si pentru faptul ca n-ati stiut aceste lucruri sau poate ati omis sa le stiti va multumesc din suflet domnisoara Simona Monac!!!

Va multumesc din suflet domnisoara Simona Monac pentru inca un lucru!!! Pentru faptul ca nu stiti ca orasul acesta ar avea nevoie de CINCI medici scolari, medici de medicina generala. Practic, avand doar o colega care este insa medic stomatolog, sunt ca si singura. Fiecare dintre noi doua isi rezolva problemele profesionale in directia sa, fara sa fim legate una de cealalta.

Mi-ati mai sugerat ca daca nu-mi convin conditiile in care lucrez sub obladuirea dumneavoastra imi pot gasi un alt loc de munca,in spital, ca medic de familie sau in domeniul privat. Va multumesc si pentru asta, domnisoara Simona Monac!!! Nu va permiteti luxul de a pierde oameni in conditiile in care exista si asa deficit de personal medico-sanitar. Si nici eu nu vreau sa-mi pierd placerea de a va atrage atentia asupra gafelor pe care le faceti, chiar daca sunteti sefa mea desemnata de primarie.

Ati mai apostrofat un om in varsta care a incercat sa intervina. Poate pentru ca nu e angajatul primariei. Asa cum nici eu nu sunt 100% angajata primariei, atata vreme cat salariul imi este platit din fondurile ministerului si nu din fondurile primariei. Nu ati tinut cont ca respectivul domn a muncit ca profesor timp de 40 de ani si prin mainile sale au trecut mii si mii de elevi cu mult mai mult respect, cu mult mai mult bun simt si cu mult mai multa consideratie decat le puteti avea dumneavoastra. Poate ca ati considerat mereu medicii si profesorii ca fiind inferiori din toate punctele de vedere fata de asistatii sociali pe care ii aveti in grija si sub directa obladuire. Si pentru toate acestea va multumesc, domnisoara Simona Monac!!!

Revolta profesorilor! Mesajul dureros al unui dascăl: Să vă fie rușine! Și vouă și României care vă susține!

 O profesoară din Sfântu Gheorghe, Nina Secelean, a transmis pe Facebook mai multe mesaje prin care exprimă toată revolta adunată într-o viață la catedră față de umilința la care cadrele didactice sunt supuse, după cei 2.500 de lei oferiți de Guvern în urma ultimelor negocieri dintre sindicate și executiv.

00:00

"Până aici domnilor!

Eu nu sunt asistatul social pe care îl cumpărați dvs cu făină, ulei, mici si bere.

Eu nu am nevoie de o pomană de 2500 de lei pe an.

Eu trebuie să fiu plătită la valoarea și importanța muncii mele. Eu sunt singura speranță că această nație va mai exista peste 50 de ani.

Puțin îmi pasă că trebuie să opriți creșterile de salarii la parlamentari, la primării, la funcționărimea din aparatul administrativ.

Eu nici nu ar fi trebuit să intru în grevă ca să îmi cer drepturile. Trebuia să mi le dați voi înainte să deschid eu gura. Pentru ca voi sunteți perfect conștienți că sunt prost plătită.

Ce să fac eu cu 2500 de lei? Nu imi acopăr nici măcar ceea ce am investit anul acesta în grupă. Vreți să vă fac un inventar? Nu cred!

Îmi dai o pomană pentru cărți și formare? Adică vă îmbogățiți tot voi, ocrotitorii mafiei cărților didactice și manualelor și ai ONG-urilor care oferă cursuri de 2 lei? Să vă fie rușine! Și vouă și României care vă susține!

Să-ți fie rușine, Românie, că îți bați joc și mă târăști în noroi pe mine, dascălul copiilor tăi, cel ce a uitat adesea de propriul copil.

Să-ți fie rușine că vezi numai când greșesc. Nu vezi niciodată sacrificiile pe care le fac pentru copiii tăi.

Să-ți fie rușine că mi-ai pus eticheta de vinovat de serviciu pentru toate rateurile pe care le dai tu.

Să-ți fie rușine că îmi compari munca cu cea a vânzătoarei sau mecanicului auto. Pentru tine copiii tăi sunt asemeni borcanelor de muștar sau planetarelor.

Da! Eu sunt cel mai mare corupt, cel mai mare evazionist, cel mai mare....orice este rău al României.

Nu parlamentarii care nu fac nimic pentru tine, dar iau zeci de mii de euro pe lună.

Nu medicii cărora le-ai mărit salariile la valori peste media europeană, dar nu se uită la tine dacă nu ieși cu plicul la înaintare.

Nu angajații de la stat care au afaceri de milioane de euro cu statul...

Coruptul sunt eu cel care cer 5 lei pe lună pentru xerox atunci când am dat banii pe medici și medicamente pentru că eu nu beneficiez de servicii de sănătate gratuite.

Ce zici dacă de mâine lucrez NUMAI cu ceea ce îmi dai tu Românie?

Ce zici dacă de azi înainte lucrez numai pentru cât mă plătești tu?

Până aici, Românie!

De azi înainte îți voi oferi exact cât îmi oferi tu.

Vrei mai mult? Atunci vino alături de mine. Susține-mă în demersul meu! O fac pentru tine și copiii tăi! O fac pentru mine si copiii mei!

Pentru că și eu sunt parte din România!

Profesor în România...

Peste 30 de ani de subfinanțare, 30 de ani de umilințe, 30 de ani de indiferență, 30 de ani irosiți.

Ne-a găsit acel '89 absolut nepregătiți. Eram îmbătați de imaginea școlilor din țările la care jinduiam. Ne arătau partea frumoasă, ce aveau ei mai bun. Nu ne-au arătat gunoiul de sub preș. E drept că oricum nu l-am fi văzut pentru că eram orbiți de admirație. Așa a început joaca cu legislația în domeniul educației. Frânturi luate de ici-colo pentru că sunau bine, amestecate fără noimă, fără studii de impact, fără o cercetare temeinică. Am preluat expresii pompoase și le-am dat sensuri mult mai mărețe decât aveau în realitate.

În ministere s-au cocoțat pe scaune oameni "politici" adică oportuniști de doi lei, cei mai mulți habarniști de mare clasă care au început să se joace de-a Dumnezeii. Au luat rând pe rând banii de la educație până la limita subzistenței.

Funcțiile de conducere au trecut de la o clientelă politică la alta și nu întotdeauna au fost ocupate de cei mai potriviți, de cei mai buni. Puterea a trecut de la oamenii competenți la cei incompetenți. Politica "cine nu-i cu noi, e împotriva noastră" a intrat în cancelarii.

Profesorii au început să se dea bine cu directorii, directorii cu inspectorii, inspectorii cu funcționarii de stat și oamenii politici.

Cei "altfel" au început să fie amenințați și chiar dați deoparte. S-a instaurat încet-încet puterea dosarelor. Și ei, profesorii cei mulți s-au complăcut cu statutul de spectator, transformându-se în roboți dominați de frică. Puținele revolte, timide și răzlețe au fost înăbușite cu șantajul numit "interesul elevilor".

Ce grevă pentru alocarea finanțării necesare unui învățământ de calitate? Nu!!! Pentru că afectează elevii care nu au nicio vină.

Și atunci profesorii, conștienți că nu se poate face educație modernă, adaptată cerințelor și nevoilor copiilor, au adus "de acasă" cele necesare sau s-au umilit cerșind de la părinți ceea ce STATUL ar fi trebuit să asigure.

O umilință plătită scump, cu demnitatea și onoarea de a fi profesor, pentru că nu poți mușca mâna care te hrănește.

Lipsa de demnitate s-a văzut în cazul colegei umilite de fosta noastră ministresă. Atunci, în secunda doi, trebuia să ne dăm toți demisia. Cei câțiva care au luat poziție au fost puși la zid.

Aceeași lipsă de demnitate și curaj și când colegii noștri au fost atacați și înjunghiați în școală, de fiecare dată când presa a scos la iveală profesori umiliți și batjocoriți de elevi.

Resemnarea și blazarea a devenit încet-încet mod de viață în învățământul românesc care s-a prăbușit constant până aproape de colaps.

La umbra atacurilor furibunde împotriva profesorilor s-a votat România educată... Care Românie?

Cea care a primit 2,7% din PIB?

Cea în care niște drepturi salariale câștigate în instanță sunt plătite în timp de 5 ani?

Cea în care funcționari din ME primesc peste 2000 de lei pe lună spor de condiții vătămătoare?

Cea în care școala pedagogică a fost transformată în refugiu pentru cei mai slabi elevi și studenți?

Cea în care profesorul a ajuns să fie mai prost plătit decât un necalificat?

După aproape 18 ani profesorii au îndrăznit să își ceară drepturile. Răspunsul a fost același ca din '90 încoace: nu sunt bani.

Și după 18 ani profesorii au ieșit în stradă, iar acum au intrat în grevă.

Este o grevă a disperării, o încercare de a se salva ce a mai rămas din acest sistem. Pentru că nu se poate face calitate cu oameni prost plătiți și cu un sistem subfinanțat.

Întreaga societate a sărit la gâtul lor. Atacuri murdare, știri false au fost lansate de către marile trusturi media, pe toate rețelele de socializare.

La adăpostul lor, guvernul plin de incompetenți și repetenți, a găsit banii pentru majorarea salariilor parlamentarilor, magistraților, în ministere se dau sporuri de mii de lei pentru condiții grele de muncă. Pentru profesori nu sunt bani. Preocupat de schimbul de scaune, primul-ministru cheamă la negocieri.... părinții și elevii.

Nicio întâlnire cu profesorii, prin reprezentanții lor.

Nicio dezbatere reală pe nevoile școlii.

În schimb, avem îndemnuri de a continua școala, de a face totul pentru binele copiilor, indiferent care ar fi acela în concepția experților. Din nou, fără noimă, fără curaj, fără responsabilitate. Doar îndemnuri de a accesa sutele de platforme, neverificate, netestate, neadaptate situației.

Am fost și suntem acuzați de toate relele din societate.

Și am tăcut și tăcem...de frică, din lașitate.

Ba unii dintre noi sunt atât de entuziasmați încât declară că este normal, pentru că nu-i așa, trebuie să justificăm salariile. Prin tăcere? aș întreba eu. Acesta este exemplul pe care ul dăm elevilor? Lașitate, umilință, lipsă de demnitate și perseverență?

Așa și trebuie! Să ne justificăm salariile. Dar care salarii? Cele înghețate, nemajorate.

Care este statutul nostru acum? Știe cineva ceva ce noi nu știm?

Și noi tăcem...tăcem... chiar și atunci când unii părinți ne tăvălesc în noroi și spun că acum se vede cât de buni, adică nu suntem, ca profesori.

Să fii profesor în România ar trebui să fie o mândrie. Este?"

***

 Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...