S-a întâmplat în 15 martie 44 î. Hr.:În această zi, împăratul roman Iulius Cezar era asasinat de către Marcus Brutus, Decimus Brutus şi alţi câţiva senatori romani. Gaius Iulius Cezar (n. 13 iulie, cca. 100 î. Hr.) a fost un lider politic şi militar roman şi una dintre cele mai influente şi mai controversate personalităţi din istorie. Rolul său a fost esenţial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democraţiei Republicii şi instaurarea Imperiului Roman. A provocat războaie de cucerire fără acceptul senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominaţia romană teritorii până la Oceanul Atlantic.
În anul 55 î. Hr., Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie. Cezar a ieşit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, şi a iniţiat o vastă acţiune de reformare a societăţii romane şi a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viaţă şi a centralizat puternic guvernarea statului slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar. Prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează pentru a-l asasina, în speranţa de a salva republica. Locul de întrunire a Senatului roman era, conform tradiţiei, în Curia Hostilia, a cărui reparaţie fusese recent terminată după incendiile ce o distruseseră în anii precedenţi, dar Senatul a abandonat-o pentru o casă nouă, aflată în construcţie. Astfel că Cezar a convocat Senatul în Theatrum Pompeium (construit de către Pompei), la Idele lui Marte, pe 15 martie 44 î. Hr., pentru a da socoteala la învinuirea ce i se adusese, privind subminarea democrației și instaurarea unei dictaturi personale.
Cu puţine zile în urmă, un prezicător îi spusese lui Cezar: „Fereşte-te de Idele lui Marte“. În timpul întrunirii Senatului, Cezar a fost atacat şi înjunghiat de moarte de către un grup de senatori, care se intitulau Liberatorii (Liberatores); aceştia şi-au justificat acţiunea spunând că au comis tiranicid, nu crimă, apărând Republica de ambiţiile monarhale pretinse de Cezar. Printre asasinii care s-au închis în Templul lui Jupiter se aflau Gaius Trebonius, Decimus Junius Brutus, Marcus Junius Brutus şi Gaius Cassius Longinus; Cezar le graţiase majoritatea crimelor şi chiar îi avansase în carieră. Marcus Brutus era un văr îndepărtat al lui Cezar şi fusese numit ca unul dintre moştenitorii săi testamentari.
Cezar a primit 23 de lovituri (conform altora chiar 35), care variau între superficiale şi mortale. Ultimele sale cuvinte au fost relatate în diferite feluri, precum: „Chiar şi tu, fiul meu?“ – din Suetonius, Tu quoque, Brute, fili mi! (lat., „Şi tu, Brutus, fiul meu!“ – o traducere latină modernă a unui citat grecesc din Suetonius.
Surse:
https://www.britannica.com/biography/Julius-Caesar-Roman-ruler
http://www.scritub.com/istorie/Gaius-Iulius-Caesar2342012716.php
https://www.ro.biography.name/conducatori/89-italia/263-gaius-iulius-caesar-100-44-i-hr
http://www.istorie-pe-scurt.ro/iulius-cezar-parintele-imperiului-roman/
https://www.ancient.eu/Julius_Caesar/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu