$¢$

 FOLOSESC OAMENII DOAR 10% DIN CREIER ?

Deși o idee atrăgătoare, „mitul celor 10%” este atât de greșit încât este aproape ridicol, spune neurologul Barry Gordon de la Facultatea de Medicină Johns Hopkins din Baltimore. Deși nu există un vinovat definitiv pe care să-l putem învinovăți pentru inițierea acestei legende, noțiunea a fost legată de psihologul și autorul american William James, care a susținut în cartea sa „Energiile oamenilor” că „folosim doar o mică parte din resursele noastre mentale și fizice posibile”. De asemenea, a fost asociată cu Albert Einstein, care se presupune că a folosit-o pentru a-și explica intelectul cosmic impunător.

Durabilitatea mitului, spune Gordon, provine din concepțiile oamenilor despre propriul creier: ei își văd propriile deficiențe ca dovezi ale existenței materiei cenușii neexploatate. Aceasta este o presupunere falsă. Ceea ce este corect, însă, este că în anumite momente din viața cuiva, cum ar fi atunci când pur și simplu ne odihnim și gândim, este posibil să folosim doar 10% din creierul nostru.

„Se pare însă că folosim practic fiecare parte a creierului și că [cea mai mare parte a] creierului este activă aproape tot timpul”, adaugă Gordon. „Să spunem așa: creierul reprezintă trei procente din greutatea corpului și folosește 20% din energia corpului.”

Creierul uman cântărește în medie aproximativ un kilogram și este alcătuit din creierul masiv, care este cea mai mare porțiune și îndeplinește toate funcțiile cognitive superioare; cerebelul, responsabil pentru funcțiile motorii, cum ar fi coordonarea mișcărilor și echilibrul; și trunchiul cerebral, dedicat funcțiilor involuntare, cum ar fi respirația. Cea mai mare parte a energiei consumate de creier alimentează activarea rapidă a milioane de neuroni care comunică între ei. Oamenii de știință cred că această activare și conectare neuronală dă naștere tuturor funcțiilor superioare ale creierului. Restul energiei sale este utilizat pentru controlul altor activități - atât activități inconștiente, cum ar fi ritmul cardiac, cât și activități conștiente, cum ar fi condusul unei mașini.

Deși este adevărat că, în orice moment, nu toate regiunile creierului sunt active simultan, cercetătorii neurologi care utilizează tehnologia de imagistică au demonstrat că, la fel ca mușchii corpului, majoritatea sunt activi continuu pe o perioadă de 24 de ore. „Dovezile ar arăta că, pe parcursul unei zile, folosești 100% din creier”, spune John Henley, neurolog la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota. Chiar și în somn, zone precum cortexul frontal, care controlează lucruri precum gândirea de nivel superior și conștientizarea de sine, sau zonele somatosenzoriale, care ajută oamenii să simtă împrejurimile, sunt active, explică Henley.

Luați de exemplu simplul act de a turna cafea dimineața: atunci când mergeți spre cafetieră, întindeți mâna după ea, turnați cafeaua în cană, chiar și atunci când lăsați loc suplimentar pentru frișcă, lobii occipitali și parietali, cortexul senzorial motor și senzorial, ganglionii bazali, cerebelul și lobii frontali se activează. O furtună cu fulgere de activitate neuronală are loc aproape în întregul creier într-un interval de timp de câteva secunde.

„Aceasta nu înseamnă că, dacă creierul ar fi deteriorat, nu ai putea să-ți îndeplinești sarcinile zilnice”, continuă Henley. „Există oameni cărora li s-au rănit creierul sau li s-au îndepărtat părți din acesta și care încă duc o viață destul de normală, dar asta pentru că creierul are o modalitate de a compensa și de a se asigura că ceea ce a mai rămas preia activitatea.”

Capacitatea de a cartografia diferitele regiuni și funcții ale creierului este parte integrantă a înțelegerii posibilelor efecte secundare în cazul în care o anumită regiune începe să cedeze. Experții știu că neuronii care îndeplinesc funcții similare tind să se grupeze împreună. De exemplu, neuronii care controlează mișcarea degetului mare sunt aranjați lângă cei care controlează arătătorul. Astfel, atunci când efectuează intervenții chirurgicale pe creier, neurochirurgii evită cu atenție grupurile neuronale legate de vedere, auz și mișcare, permițând creierului să își păstreze cât mai multe dintre funcțiile sale.

Ceea ce nu se înțelege este modul în care grupurile de neuroni din diverse regiuni ale creierului colaborează pentru a forma conștiința. Până în prezent, nu există dovezi că există un singur loc pentru conștiință, ceea ce îi face pe experți să creadă că este vorba cu adevărat de un efort neuronal colectiv. Un alt mister ascuns în cortexul nostru încrețit este că, din toate celulele creierului, doar 10% sunt neuroni; celelalte 90% sunt celule gliale, care încapsulează și susțin neuronii, dar a căror funcție rămâne în mare parte necunoscută. În cele din urmă, nu este vorba de faptul că folosim 10% din creierul nostru, ci pur și simplu de faptul că înțelegem doar aproximativ 10% din modul în care funcționează acesta.

Sursă:

https://www.scientificamerican.com