_$$$

 SEPTEMBRIE - RĂPCIUNE

Tradiţii, sărbători și superstiții

Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a șaptea lună - september - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă șapte, deoarece a reprezentat luna a șaptea în calendar roman. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului și are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna decembrie, în fiecare an.

La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face și trecerea în semnul zodiacal - Balanță.

În tradiția noastră populară, luna septembrie se numește Răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Între sărbătorile calendarului creștin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt:

- Nașterea Maicii Domnului la 8 septembrie și

- Înălțarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, vremea se răcește, începe migrația păsărilor (se duc rândunelele). O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cunoscută și ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Șarpelui, Moșii, se ține post și nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, pește, prună) sau cap (varză). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare și colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.

Analizat etimologic, numele din calendarul modern pentru cea de a noua luna a anului aminteste, prin prima parte (septem-), denumirea celei de a saptea luni dintr-un vechi calendar roman, care cuprindea numai zece subdiviziuni principale (september). Varianta culta de factura greco-slavona septembrie a fost dublata (si precedata) din cele mai vechi scrieri romanesti de numele popular rapciune, atestat inca de la Coresi. Considerand originea lui rapciune neelucidata, Dictionarul limbii romane al Academiei sugereaza insa legatura cu latinescul rapire, a carui familie de cuvinte a fost invocata pentru etimologie de mai multi lingvisti romani, care s-au referit la sensul „a smulge" al cuvantului latinesc.

Luna septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 12 ore, noaptea 12 ore.

În tradiția folclorică, septembrie nu înseamnă doar începutul toamnei, ci un moment de tranziție. I se mai spune Răpciune sau Viniceriu, căci e vremea strugurilor și a vinului.

Obiceiurile lui Răpciune

În septembrie se sfârşeşte pulsul viu al naturii şi începe timpul răcoros, ploios, care urâţeşte natura. În folclor, lui septembrie i se mai spune şi “viniceriu”, fiind luna strugurilor, când se culeg poamele şi se pregătesc gropile pentru altoi. Poate de aceea au şi împărţit străbunii luna aceasta în 4 perioade distincte: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii şi Săptămâna lui Mioi.

Răpciune dă și semne despre vremea viitoare. Dacă luna asta tună, în Faur va fi zăpadă mare şi an mănos. De e cald, Brumărel va fi rece şi umed. Dacă rândunelele pleacă devreme, iarna va veni repede, la fel şi dacă pică acum ghindele. Dar, dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă, iar vântul din septembrie e aducător de belşug.

Un nou început

Spre deosebire de anul civil, care vine pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie. După Le­gea Veche, în această zi era şi începutul anului civil la evrei şi se presupune că acum s-ar fi în­ceput facerea lumii. Potrivit scrierilor lui Luca, la 1 septembrie şi-ar fi început Mântuitorul acti­vitatea publică, citind în sinagogă cuvintele proorocului Isaia, care profeţeau despre Sine: 

„Duhul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor, să vestesc anul milei Domnului.”

Interesant, bizar, nemaiauzit ori pur şi simplu curios, Biserica Ortodoxă mai onorează, cu fastul cuvenit, pe 1 septembrie, un eveniment important. Dată fiind puternica ei încărcătură spirituală, ziua de 1 septembrie nu a fost aleasă la întâmplare pentru a fi dedicată și mediului înconjurător şi rugăciunii pentru menţinerea acestuia în bune condiţii.

(Calendarul zilei)