Când celuilalt îi e greu:
– nu ne aruncăm să salvăm, pentru că nu e treaba noastră să îi luăm drumul;
– stăm lângă el, în liniște, ca un martor blând;
– îi transmitem simplu: „sunt aici pentru tine”;
– îi păstrăm spațiul și granițele, ca să nu se piardă în propriul haos;
– îi oferim sprijin la cerere, fără sacrificii eroice.
Și tocmai asta e, paradoxal, adevăratul act de eroism: să poți rămâne, să duci prezența, să nu cazi nici în salvare, nici în fugă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu