$$$

 VITORIA LIPAN - " un suflet tenace și aspru de munteancă ". " FEMEIA- JUSTIȚIAR " a literaturii române. 

" N- AM SĂ AM HODINĂ CUM N- ARE PÂRÂUL TARCĂULUI PÂN ' CE L- OI GĂSI PE NECHIFOR LIPAN [ ... ] DAC- A INTRAT EL PE CELĂLALT TĂRÂM, OI INTRA ȘI EU DUPĂ DÂNSUL"

-MARGARITA LOZANO -actrița de origine spaniolă, care a interpretat în coproducția româno- italiană " BALTAGUL "- dramă, 1969, rolul eroinei sadoveniene, VITORIA LIPAN. Regizor MIRCEA MUREȘAN .

Născută la 14 februarie 1931

Decedată la 7 februarie 2022.

     -Romanul sadovenian, " BALTAGUL " poate fi socotit cu ușurință, cartea eroinei VITORIA LIPAN, ce devine un tip reprezentativ, care se individualizează printr- o serie de trăsături distincte.

VITORIA LIPAN cucerește prin frumusețea și farmecul ei fizic ,căci, la cei aproape patruzeci de ani ai săi, ochii căprui răsfrângeau lumina castanie a părului, însă privirea ei era dusă departe, semn al gândurilor în care era adâncită. Femeia " nu mai era tânără, dar avea o frumusețe neobișnuită în privire. Ochii ei luceau ca- ntr- o ușoară ceață în dosul genelor lungi și răsfrânte în carligașe ".

Înfățișarea fizică ilustrează îngrijorarea femeii legată de tăcerea soțului ei și prefigurează zbuciumul sufletesc ce o va măcina până ce- i va descoperi și pedepsi pe ucigașii lui NECHIFOR LIPAN.

    Femeie aspră, VITORIA este o pricepută și harnică gospodină care duce grijile unei case cu multe acareturi. Ea conduce familia cu fermitate, mai ales că soțul este adeseori plecat. Astfel, ea știe pe de rost ce produse mai are de vânzare, se tocmeste cu iscusință de negustor cu cei care vin să cumpere sau merge ea însăși la câmpie, unde vinde din produse.

Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic înainte te de plecare pe drumurile căutării lui LIPAN, ea oranduieste totul cu o exactitate demnă de invidiat, astfel încât niciunul dintre amănunte nu- i scapă.

Întreprinzătoare și prevăzătoare, vinde produsele, dar duce peste noapte banii la preot, pentru a nu fi prădată. Conștientă de pericolele care- i pândesc pe drum, VITORIA îi face lui GHEORGHIȚĂ, fiul ei, un baltag ( secure cu două tăișuri ), pe care preotul îl sfințește, iar pentru sine ia pușca pe care s- o folosească în caz de nevoie. 

    VITORIA este o femeie credincioasă, care respectă obiceourile strămoșești. Înainte de a pleca, se sfătuiește cu preotul, merge la mănăstirea BISTRIȚA, unde se roagă la icoana Sfintei ANA, ține post douăsprezece vineri, se spovedește și se împărtășește și face daruri bisericii. În drumul ei, întâlnește o cumetrie și o nuntă și de fiecare dată respectă tradiția, așa cum îndeplinește toate cele creștinești pentru înmormântarea și pomenirea lui NECHIFOR LIPAN. 

    Totodată, femeia este superstițioasă, căci ea crede în vise, în semne, în descântece și în vrăji și, de aceea, nu uită să meargă la baba MARANDA, vrăjitoarea, pentru a afla ceva despre soțul ei. Visul în care LIPAN apare întors cu spatele, trecând peste o apă neagră, și cântecul cocoșului, slobozit o singură dată cu pliscul întors către poartă, o obsedează și îi dau certitudinea că bărbatul ei nu se mai întoarce, deoarece a fost ucis.

     Eroina impresionează prin luciditate : deși inițial hotărăște să- l trimită doar pe fiul ei GHEORGHIȚĂ în căutarea lui NECHIFOR, își dă seama că acesta are nevoie de mintea și experiența ei de viață și pleacă împreună. Este înzestrată cu o inteligență ieșită din comun, pe care și- o manifestă într- o diversitate de împrejurări. În primul rând reușește să-l convingă pe Gheorghiță de necesitatea plecării la drum, aducandu- i argumentele cele mai potrivite : " [ ... ] jucăriile au stat .De- acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n- am alt sprijin și am nevoie de brațul tău. " În al doilea rând, culege cu abilitate informații de la cei din jur, pe care- i trage de limbă, dovedind o mare pricepere în descifrarea sufletului oamenilor. 

     -Felul ei de a vorbi dovedește incontestabil o inteligență nativă ; uneori, cuvintele ei sunt veritabile maxime : " Eu te cetesc pe tine, măcar că nu știu carte ", " Cine nu cearcă nu izbutește ", " toate pe lumea asta arată ceva ", " cel ce spune multe știe puține ", etc. dar alteori evidențiază un umor și o ironie subțire, ca atunci când i se adresează, de ex. fiului ei Gheorghiță ( " Dragul mamei cărturar, se vede că mintea ta e- n cărți și slove. Mai bine ar fi să fie la tine- n cap " ). 

    -Cu toate greutățile întâmpinate în drumul său și în investigațiile făcute, mintea dovedește tenacitate, dârzenie și voință de neînfranat deoarece nu renunță și își realizează dorința de a- l găsi pe NECHIFOR LIPAN și de a- i pedepsi pe ucigași. Astfel, spiritul ei justițiar învinge și, o dată scopul atins, VITORIA va reveni la vechile îndeletniciri și preocupări căci viața își urmează cursul normal : " Le vom lua de coadă toate câte am lăsat ".

     -În relația cu copiii, se dovedește tolerantă cu GHEORGHIȚĂ, pentru că îl vede sfios și nesigur și pentru că acest flăcău mândru și voinic este rodul dragostei pe care i- a purtat- o soțul. Ea îl apăra și- l ocrotea de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea și, când își dă seama că tânărul a rămas singurul sprijin al gospodăriei, face din acesta un bărbat curajos și energic. Cu MINODORA, unica ei fată, VITORIA este mai aspră, mai neinduratoare, deoarece dorește să o educe în spiritul tradiției, pornind de la vestimentație, preocupări și comportament moral, urmând s- o căsătorească cu un gospodar cu casă și avere.

    Împovărată de griji și neliniști, VITORIA trăiește un zbucium interior devastator. Ea stă pe prispă cu ochii duși departe, fusul se învârte singur și, " în singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să- i vadă chipul ; dar îi auzise glasul. " Vitoria se simte " plină de gânduri, de patimă și de durere ".Bănuiala o macină ca " un vierme nedormit "și ea " se desfăcuse încet- încet de lume și intrase oarecum în sine ".Singurătatea este așa de dureroasă, iar secătuirea sufletească așa de puternică, încât " se socotea moartă ca și omul ei care nu era lângă dânsa ".Vitoria găsește însă tăria morală de a se rupe din gânduri și singurătate și de a pleca în căutarea soțului." N- am să am hodină cum n- are pârâul Tarcăului pân ' ce l- oi găsi pe NECHIFOR LIPAN [ ... ]. Dac- a intrat el pe celălalt tărâm, oi intra și eu după dânsul ".Ea își asumă condiția de văduvă chiar din momentul în care intuiește că lui LIPAN i s- a întâmplat ceva rău, înfruntând alături de GHEORGHIȚĂ toate primejdiile. 

    Ceea ce îi dă putere să ia aceasta hotărâre este dragostea pe care i- a purtat- o dintotdeauna soțului ei : " Abia acum înțelegea că dragostea ei se păstrase ca- n tinerețe ". Ea însăși recunoaște că " am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu, ș- am fost mulțumită și înflorită cu dânsul ".Deși în tinerețe izbucnise în scene de gelozie, acum ar fi preferat " să- i fi făcut farmece vreo muiere, cum spune baba MARANDA ".

    Din dragoste pentru soț izvorăște și setea de viață a VITORIEI, care este copleșitoare, deoarece, o dată cu reînvierea naturii, " trupul ar fi vrut să cânte și să înmugurească ", " simțea intrând în el soare și bucurie ".Această sete de viață și de iubire se transmite generațiilor viitoare, căci MINODORA îi cere mamei ei să n- o mărite cu un bărbat bătrân și urât.

Munteanca, comunică pe căi neștiute cu elementele naturii, care o îndrumă prin semne pe calea cea bună. Natura dublează totodată starea de spirit a eroinei sau confirmă, prin aceleași semne exterioare, intuiția soției lui NECHIFOR.

     VITORIA LIPAN este un personaj complex și, de aceea, părerile referitoare la ea sunt variate, numele fiindu- i asociat cu acela al lui HAMLET ( " un HAMLET feminin "- GEORGE CĂLINESCU în " ISTORIA LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT " ) sau al ANTIGONEI, eroina lui SOFOCLE. Alte ori este socotită " un suflet tenace și aspru de munteancă ", un " aspru caracter, de o voință aproape sălbatecă, aproape neomenească."      

    -SADOVEANU își pune personajul în situații- limită, îl încadrează într- un anumit mediu social sau îl raportează la natura înconjurătoare. 

Sursa : 

" Literatura română ". Manual preparator pe baza manualelor alternative ( clasele IX- XII ). Editura Niculescu, 2006. Autori : Catrinel, Marinela și Ion Popa.