&&&

 S-a întâmplat în 13 iulie1793: Jean Paul Marat, considerat drept unul dintre cei mai puternici şi influenţi instigatori ai Revoluţiei franceze, este înjunghiat de către Charlotte Corday, devotată cauzei girondinilor cărora Marat le–a fost cel mai înverşunat adversar. Jean-Paul Marat (n. 24 mai 1743), a fost medic, filozof şi om de ştiinţă francez de origine elveţiană cunoscut pentru implicarea sa în Revoluţia franceză ca jurnalist radical şi politician. Jean-Paul Marat, odată cu începutul revoluției, s-a dedicat în întregime intereselor ei. Din august 1789 editează ziarul „Prietenul poporului” în care erau exprimate revendicările maselor populare. Importanța libertății, spunea Marat, consta în aceea că învață poporul să se supună numai legilor drepte și înțelepte, să se împotrivească legilor nedrepte și sa se ridice împotriva legilor tiranice. În același timp, Marat considera ca poporul trebuie condus, că el are nevoie de un dictator care să-l îndrume...

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Jean-Paul-Marat

https://www.ebsco.com/research-starters/history/jean-paul-marat

https://www.gazetademaramures.ro/asasinarea-lui-marat-12388

https://curatorial.ro/arta/moartea-lui-marat-indicii-ascunse-in-capodopera-din-1793-inspirata-de-o-crima-reala/

&&&

 S-a întâmplat în 13 iulie1886: În această zi, s-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris). 

Maria Ventura (d. 3 decembrie 1954, Paris) a fost o actriță română de origine evreiască. A jucat în limbile franceză și română. Cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța ca Marie Ventura. S-a născut în 13 iulie 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 ca Aristida Maria, fiică a actriței de origine evreiască Lea Fanșeta Vermont (Grünberg) dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit. Fiica actorilor Grigore Ventura şi Lea Fanşeta Vermont, a făcut primele clase de liceu la Bucureşti, apoi a continuat la Paris, la Liceul „Lamartine”. 

A studiat Arta Dramatică la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain şi Paul Mounet. Încă din timpul studenţiei a participat la mai multe spectacole alături de Sarah Bernhardt. A întreprins un turneu în America, împreună cu Edouard de Max şi Sarah Bernhardt, iar în 1905, a primit Premiul I pentru interpretarea unei tragedii şi Premiul II pentru comedie, acordate de Conservatorul din Paris. Debutul parizian are loc în 1919, la Comedia Franceză, cu Le voile dechiré de Pierre Wolff. Maria Ventura relata, la 21 octombrie 1919, într-o scrisoare: „N-am crezut niciodată că presa franceză poate fi unanimă în aprecierile ei. Sunt depăşită de scrisorile de felicitare”.

A jucat pe scenele mai multor teatre pariziene, «Thèatre d’Orange», «Odéon», «Réjane» sau «Comédie Française» care, datorită multiplelor succese, o numeşte societară, începând cu 1 ianuarie 1922.Interpretează personaje principale din piesele marilor autori, Jean Racine, Jean Baptiste Molière, Anton Pavlovici Cehov, George Bernard Shaw, Luigi Pirandello, François Mauriac sau Georges Bataille ş.a. Din 1929, când a întemeiat un teatru care-i va purta numele la Bucureşti, joacă anual în România, piese din dramaturgia universală sau românească. Pe 11 septembrie 1912 , în sala Eforie din Bucureşti, are loc premiera, pentru marele public, a primului film românesc, Independenţa României, în care rolurile principale au fost deţinute de Constantin Nottara, în rolul regelui Carol I şi Maria Ventura, în rolul reginei Elisabeta.Filmul, finanţat de Leon Popescu, a fost cumpărat şi rulat la Budapesta, Viena şi Paris. Cincinat Pavelescu, fascinat de creaţia ei din Pavilionul cu umbre de Gib I. Mihăescu, i-a compus o mică epigramă: „O, Gib! Venturei totdeauna/Ar trebui să i te-nchini:/Că-n Pavilionul tău cu umbre/A pus... divinele-i lumini.”

Surse:

George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.

https://www.ziarulmetropolis.ro/maria-ventura-romanca-de-la-comedia-franceza/

https://adevarul.ro/cultura/arte/va-mai-amintiti-de-maria-ventura-1_50ad54f47c42d5a66393207f/index.html

https://destepti.ro/femei-celebre-maria-ventura

&&&

 S-a întâmplat în 13 iulie1916, 13/26: În această zi, a murit chimistul (brașovean de origine) Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române. 

Nicolae Teclu (n. 1839, Brasov –d.Viena) – unul dintre cei mai renumiţi chimişti români care a contribuit la dezvoltarea chimiei mondiale. Nicolae Teclu este braşoveanul care a studiat chimia la Viena şi Artele Frumoase la Academiile din München şi Berlin, secţia Arhitectură.

S-a născut în decembrie 1839 în oraşul de sub muntele Tâmpa, într-o perioadă în care studiile în chimie erau abia la început. După liceul urmat în oraşul natal, alege să studieze chimia la Viena. Revine la Braşov ca profesor al Colegiului Naţional Andrei Şaguna între anii 1863 – 1868. Profesor de chimie la Academia de Comerţ din Viena, docent la catedra de chimie a culorilor din cadrul Academiei de Arte din Viena, chimist al Monetăriei Statului şi al Imprimeriei Imperiale din Viena, membru al Academiei Române – sunt repere biografice care vorbesc despre notorietatea şi talentul savantului. Un reper biografic cu totul remarcabil este becul de laborator care-i poartă şi azi numele, „Becul Teclu” cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, inventat în 1900.

„Becul Teclu” este asemănător becului Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic și în felul acesta se obține un amestec mai bun al gazului cu aerul și o temperatură mai înaltă.Această invenţie a fost brevetată în Austria şi realizată la Viena şi Leipzig. Becul Teclu este folosit şi astăzi în laboratoarele de chimie din lume, dar într-o variantă îmbunătăţită.Nicolae Teclu era inventatorul mereu nemulţumit de procedeele si aparatele existente, preocupat de perfecţionarea lor, de apariţia altora tot mai eficiente.

Lui Nicolae Teclu i se datorează peste 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. A fost pasionat de studiile de rezistenţă a hârtiei şi fibrelor lemnoase, de pigmenţii minerali, de uleiurile utilizate în pictură sau de combustia gazelor. Se spune că Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amândoi erau foarte mândri de originile sale româneşti.

Nicolae Teclu îşi leagă numele şi de aparatele pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor. Tot el analizează şi chimia unui meteorit găsit în 1870, în India, la Goalpara. Nicolae Teclu a fost specialistul capabil să citească chiar şi o hârtie arsă, folosind soluţia de glicerină în amestec cu apa.

De altfel, studiul tehnologiei hârtiei a constituit pentru Teclu o preocupare permanentă. Universitatea din Bucureşti păstrează şi astăzi în „Laboratorul Teclu” aparate de laborator care i-au aparţinut savantului braşovean, printre acestea aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului. În 1879, devine membru al Academiei Române, iar în iunie 1906, Nicolae Teclu era prezent cu realizările sale excepţionale la Expoziţia Generală Română din Bucureşti. Chiar dacă a fost nevoit să îşi desfăşoare activitatea printre străini, savantul s-a simţit totdeauna aproape de România şi a păstrat vii legăturile cu instituţiile stiinţifice din ţară. În 1880, într-un discurs la Academie, spunea: „Chimia este mama industriei într-o ţară ca aceasta, cu resurse atât de bogate, trebuie să fie un focar pentru ridicarea bunei stări materiale, printr-o activitate cât mai extinsă industrial”. A trăit 77 de ani, iar ca omagiu adus marelui inventator, astăzi multe dintre liceele de chimie din ţară îi poartă numele.

Surse:

http://archive.is/zVCH

https://www.icr.ro/pagini/octombrie-nicolae-teclu

http://www.mandrusafiiroman.ro/nicolae-teclu/

http://www.mnt-leonida.ro/08GaleriaPersonalitatilor/NicolaeTeclu.html

http://www.radiomures.ro/stiri/nicolae-teclu-unul-dintre-cei-mai-renumiti-chimisti-romani.html

£££

 S-a întâmplat în 13 iulie1942: În această zi, s-a născut Harrison Ford, actor american de film. Născut la Chicago, Harrison Ford este un apreciat actor american. Evreu dupa familia mamei, cu rădăcini irlandeze și germane din partea paternă, este binecunoscut pentru rolul său din trilogia Războiul Stelelor, din rolul Han Solo și cel titular din Indiana. În anul 1999, Ford a fost considerat de Empire drept cel mai bun actor din Topul starurilor cinematografice din toate timpurile. În iulie 2008, box office-ul lui Ford s-a ridicat la o valoare de aproximativ o sută de miliarde de dolari, cu proprietăți de peste o mie de miliarde de dolari, situându-se astfel pe al doilea loc în topul celor mai înstărite staruri de la Holywood. 

Rolurile din seriile „Războiul Stelelor” și „Indiana Jones” i-au adus celebritate starului hollywoodian. În anul 1999, Harrison Ford a dominat topul actorilor din toate timpurile. Filmografia sa include „American Graffiti” (1973), „Star Wars” (1977), „Apocalypse Now” (1979), „The Frisco Kid” (1979), „The Empire Strikes Back” (1980), „Raiders of the Lost Ark” (1981), „ Blade Runner” (1982), „ Return of the Jedi” (1983), „Indiana Jones and the Temple of Doom” (1984), „Witness” (1985), „The Mosquito Coast” (1986), „Indiana Jones and the Last Crusade” (1989), „Regarding Henry” (1991), „Patriot Games” (1992), „The Fugitive” (1993), „Clear and Present Danger”, „Air Force One” (1997), „Six Days Seven Nights” (1998), „What Lies Beneath” (2000), „K-19: The Widowmaker” (2002), „Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull” (2008), „Extraordinary Measures” (2010), „Cowboys & Aliens” (2011), „42” (2013), „Paranoia” (2013), „Ender’s Game” (2013), „ The Expendables 3” (2014) și „Star Wars: The Force Awakens” (2015).

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Harrison-Ford

https://www.imdb.com/name/nm0000148/bio

https://www.cinemagia.ro/actori/harrison-ford-392/

https://www.biography.com/actor/harrison-ford

http://www.cinemarx.ro/persoane/Harrison-Ford-5053.html?biografie

&&&

 S-a întâmplat în 13 iulie1945: La această dată, se spune că întreprinderea IAR – Braşov a trecut la „producţia de pace”, începând munca pentru executarea primului lot de trei mii de tractoare, fabrica de avioane fiind, de fapt, desfiinţată din dispoziţia autorităţilor sovietice. Sau furată și dusă în URSS...

IAR a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot-Spad și Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român , devenind regie autonoma de stat.

Încă de la înființarea lor, uzinele IAR au avut o organizare deosebită, la nivelul industriilor aeronautice celor mai dezvoltate la acea vreme, cuprinzând de fapt două unități de fabricație distincte: o secție de celule (construcții de avioane) și o secție de motoare. La uzinele IAR au fost construite multe tipuri de avioane cu motoarele respective, de concepție proprie sau în licență, de toate categoriile: de scoală și antrenament, de sport și turism aerian, de mare raid, precum și avioane militare de vânătoare, de asalt, de bombardament în picaj, de observație, de recunoaștere, de bombardament.

Prima comandă pentru nevoile aviației militare au constituit-o 30 de avioane Morane-Saulnier M.S.35, serie care a fost terminată în toamna anului 1928. Următoarea comandă a fost pentru 70 de aparate de tip Potez XXV de recunoaștere și bombardament. Cele două tipuri de aparate au fost construite în baza unor licențe de fabricație obținute de la uzinele franceze respective.Primul avion purtând denumirea IAR a ieșit pe porțile uzinei în anul 1930. Era prototipul unui avion de vânătoare IAR-11 CV sau IAR-CV 11, realizat după proiectul inginerului Elie Carafoli în colaborare cu inginerul francez Lucien Virnoux. Formula constructivă adoptată, precum și calitățile sale de zbor îl plasau printre cele mai bune avioane din lume din categoria respectivă.

Dintre cele 21 de tipuri de avioane construite la IAR până la la încheierea celui de-al doilea război mondial, 15 tipuri au fost proiectate în cadrul uzinei Dintre acestea s-au remarcat în mod deosebit prin performantele lor următoarele: IAR-16 cu care în 1935 s-a stabilit recordul național la înălțime (11.631 m), IAR-39, avion de cercetare; IAR-80, avion de vânătoare; IAR-81, avion de vânătoare-bombardament, precum și proiectul IAR-47, avion de recunoaștere.

În perioada 1927-1945, producția de avioane a uzinelor IAR a fost una dintre cele mai prestigioase din România. În afară de avioane și motoare de avion, la IAR s-au produs instalații și accesorii pentru armamentul de bord. Acestea sunt:

- lansatorul de bombe Barbieri, realizat în 1931 pentru avioanele Potez XXV; lansatorul era superior celor procurate din străinătate.

- turele de mitralieră Grosu pentru avioanele Potez XXV și Potez 54

La IAR s-au fabricat diferite avioane sub licență. Aceste licențe erau necesare din mai multe puncte de vedere. De exemplu, licența pentru avionul PZL P 11 era necesară la acel moment deoarece industria aeronautică mondial făcea trecerea de la construcția aeronavelor din lemn la construcția metalică. În acel moment, nimeni nu dorea sa vândă procedeul de construcție a avioanelor din metal. Astfel, singura soluție viabilă pentru uzina IAR era achiziționarea unei licențe pentru un avion construit din metal. Singurii care au fost de acord erau cei de la uzina poloneză PZL. Mai mult, uzina IAR a fost obligată sa treacă la construcții metalice de un ordin venit din partea Secretariatului Aerului si Marinei care stipula că aeronautica română nu va mai comanda avioane fabricate din lemn. Un alt exemplu este cel al fabricării în licență a avionului Messerschmitt Bf 109. Deoarece avionul IAR-80 era deja depășit tehnic, iar fabricile germane nu puteau livra României numărul convenit de avioane Messerschmitt Bf 109, s-a luat hotărârea ca acesta sa fie fabricat în România. Astfel România putea fabrica un avion modern și în cantitățile necesare înzestrării.

Raidurile aviației americane asupra României în 1943-1944 au pus problema pentru autoritățile militare a dispersării uzinei aeronautice. Amânată între noiembrie 1942 – aprilie 1944, dispersarea IAR a devenit stringentă din cauza bombardamentelor americane asupra uzinei din 16 aprilie și 6 mai 1944. Acestea au determinat finalizarea dispersării fabrici lor și a personalului. În aceste condiții, practic, producția uzinei aeronautice a fost oprită timp de câteva luni. Fabrica de celule a fost dispersată la Caransebeș și Topleț, fabrica de motoare la Colibași și Ucea, iar fabrica de armament și accesorii la Câmpulung.

Consecințele evenimentelor de la 23 august 1944 s-au repercutat și asupra IAR. Unitățile armatei sovietice au impus uzinei brașovene confiscarea materialului aeronautic importat din Germania și executarea de reparații autovehicule în contul articolului 10 din Convenția de Armistițiu încheiată la 12 septembrie 1944. Aceste abuzuri au produs pierderi financiare care însumau la nivelul anului 1946 peste o jumătate de miliard lei. Nota Subsecretariatului de Stat al Aerului nr.1431/C „secret” din 30 septembrie 1944 indica reducerea producției aeronautice la contractul Messerchmitt 109G și Daimler Benz și profilarea întreprinderii pe reparații autovehicule.

Anularea contractelor aeronautice și insuficienţa resurselor financiare rezultate din reparațiile de autocamioane au condus la propunerea uzinei de a trece la producția de tractoare. A fost aleasă, în final, licența tractorului Hanomag de 45 CP. Contractul nr.034237 din 12 octombrie 1945 între Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pe de o parte, și IAR, pe de altă parte, marca încetarea producției aeronautice. Manopera utilizată în 1947 la IAR pentru unele reparații aeronautice însuma 1,1% din totalul manoperei. Denumirea uzinei de R.A.I.A.R. Brașov a fost păstrată până în 1947 când a devenit Întreprinderea Metalurgică de Stat Brașov, iar de la 30 noiembrie 1948 Societatea sovieto – română pentru fabricarea și desfacerea tractoarelor.

În luna noiembrie a anului 1946 au fost terminate componentele a două tractoare prototip. Acestea au fost montate în fostul sector de reparații ale motoarelor de avion Mercedes-Benz DB-605 și Junkers-Jumo 211 D, iar în dimineața zilei de 26 decembrie 1946 a ieșit pe ușa halei de montaj primul tractor românesc denumit IAR-22. Tractorul, în greutate de 3400 kg, cu roti metalice, având ghimpi de otel pe rotile din spate, era echipat cu un motor Diesel de 38 CP ce dezvolta o forță de tracțiune de 1225 kgf. 

Primele tractoare fabricate au fost apreciate la mitingurile de la Brașov și București cu ocazia zilei de 1 mai, lucru care a dus la creșterea rapida a producției. La data de 1 august 1948, în locul întreprinderii metalurgice s-a înființat Uzina Tractorul Brașov. Astfel, după 23 de ani, uzina IAR își încheia cariera de fabricant de aeronave. Avea sa revină la viață în 1968 sub denumirea de ICA, mai apoi revenind la numele inițial IAR, funcționând la Ghimbav.

Surse:

Dan Antoniu, George Cicos, Romanian Aeronautical Constructions, Ed. a 2-a, București: Editura Vivaldi, 2007

Nicolae Balotescu ș.a, Istoria aviației române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

http://www.agir.ro/buletine/2261.pdf

http://aspera.ro/files/user_uploaded/96/iarbrasov.pdf

http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comisia-Romana-pentru-Aplicarea-Armistitiului.-Centrala.-1944-1950.-Inv.-3404.pdf

£££

S-a întâmplat în 13 iulie…

- 100 î. Hr.: S-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î. Hr., calendarul iulian (m.15.III.44 î. Hr; asasinat). Luna iulie poartă numele acestuia, nume atribuit de Octavian Augustus, nepotul lui Cezar (d.15.03.44 î. Hr.)

- 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii" (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului", a făcut-o în 1747. James Bradley (n. martie 1693 — d. 13 iulie 1762) a descoperit că era nevoie să modifice permanent înclinaţia telescopului sau pentru a putea capta lumina stelelor pe măsură ce Pământul se rotea în jurul Soarelui. A ajuns astfel la concluzia că mişcarea Pământului deplasa telescopul în lateral faţă de lumina care cobora asupra acestuia. Unghiul de înclinaţie, numit aberaţie stelară, este aproximativ egal cu raportul dintre viteza orbitală a Pământului şi viteza luminii. (Aceasta reprezintă şi una dintre metodele prin care oamenii de ştiinţă au demonstrat că Pământul se mişcă în jurul Soarelui şi nu invers.)

- 1772: Plecarea în cea de a doua expediţie a navigatorului James Cook. A doua expediție, începută în 1772, a durat, la rândul ei, trei ani, fiind întreprinsă cu navele Resolution şi Adventure.Traseul a atins Tahiti, Noua Zeelanda şi Antarctica, ajungând până la 71° latitudine sudica, fapt unic până atunci în istoria navigaţiei.

- 1774: Sunt aduse la București moaștele Sf. Dumitru cel Nou Basarabov și asezate in catedrala mitropolitana

- 1793: Jean Paul Marat, considerat drept unul dintre cei mai puternici şi influenţi instigatori ai Revoluţiei franceze, este înjunghiat de către Charlotte Corday, devotată cauzei girondinilor cărora Marat le–a fost cel mai înverşunat adversar. Jean-Paul Marat (n.24 mai 1743), a fost medic, filozof şi om de ştiinţă francez de origine elveţiană cunoscut pentru implicarea sa în Revoluţia franceză ca jurnalist radical şi politician. Jean-Paul Marat, odată cu începutul revoluției, s-a dedicat în întregime intereselor ei. Din august 1789 editează ziarul „Prietenul poporului” în care erau exprimate revendicările maselor populare. Importanța libertății, spunea Marat, consta în aceea că învață poporul să se supună numai legilor drepte și înțelepte, să se împotrivească legilor nedrepte și sa se ridice împotriva legilor tiranice. În același timp, Marat considera ca poporul trebuie condus, că el are nevoie de un dictator care să-l îndrume...

- 1822: S-a născut astronomul german Heinrich Louis D'Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1846) (m. 1875) 

- 1832: Henry Schoolcraft descoperă izvorul râului Mississippi 

- 1837: Regina Victoria s-a mutat din Kensington Palace în Palatul Buckingham din Londra, devenind primul monarh englez care a locuit acolo

-1841: A fost semnată Convenţia Internaţională de la Londra privind regimul  strâmtorilor Bosfor şi Dardanele

- 1878: Tratatul de la Berlin: Puterile europene redesenează harta Balcanilor. Serbia, Muntenegru şi România devin complet independente de Imperiul Otoman.Congresul de la Berlin ( 13 iunie – 13 iulie 1878) a fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii şi reprezentanţi ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfăşurat în urma conflictului dintre Imperiul Ţarist şi cel Otoman (1877-1878) şi a avut drept scop principal reorganizarea Ţărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanţa între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Rus.

- 1885: S-a născut compozitorul Constantin Baciu (m. 1959) 

- 1886: S-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris).

- 1897: Gulielimo Marconi patentează aparatul de radio

- 1901: S-a născut Nicolae Secăreanu, actor, cântăreţ de operă (d. 1992)

- 1905: S-a născut prozatorul George Acsinteanu (m. 1987) 

- 1908: Femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pentru prima dată

- 1912: S-a născut Milton Friedman, economist, comentator politic şi eseist american; contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru Economie pe anul 1976 (m. 2006) . Milton Friedman a adus nenumărate contribuţii la dezvoltarea microeconomiei şi a macroeconomiei precum şi la dezvoltarea teoriile cu privire la economia de piaţă şi la minimalizarea rolului statului în coordonarea economiei.

- 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române (n. 1839)

- 1921: A murit (la bordul transatlanticului „France") fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1908; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (n. 1845)

- 1924: S-a născut baritonul Octav Enigărescu (m. 1993)

- 1925: S-a născut Ivan Medek, critic de muzică, om de radio şi jurnalist ceh (m. 2010)

- 1928: S-a născut scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (m. 2000)

- 1928: La concursul automobilistic de la Monthelery din Franţa, Matei Ghica stabileşte 8 recorduri mondiale

- 1929: A murit Eusebie Mandicevschi, compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (n. 1857, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

- 1930: Primul Campionat Mondial de fotbal a fost organizat la Montevideo, Uruguay. 

- 1934: S-a născut scriitorul nigerian Wole Soyinka (dramaturg, poet şi romancier); Premiul Nobel pentru Literatură pe 1986

- 1934: A murit etnologul german Robert Fritz Gräbner; a elaborat teoria „culturii complexe", care a susţinut existenţa unor difuziuni între sferele culturii primitive; teoria sa a stat la baza formării şcolii de istorie etnografică în Europa (n. 1877)

- 1935: S-a născut Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, stabilită în SUA în 1976 (m. 2003) 

- 1940: S-a născut Patrick Stewart, actor american. Este cel mai cunoscut pentru interpretarea Căpitanului Jean-Luc Picard din Star Trek: Generaţia următoare şi a Profesorului Charles Xavier din seria de filme X-Men.

- 1942: S-a născut Harrison Ford, actor american de film („Strada Hanovra”, „ Razboiul stelelor”, „Indiana Jones”, „Air Force One”)

- 1944: S-a născut Ernö Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar ungar; a inventat, în 1974, celebrul cub care-i poartă numele, cel mai popular joc din anii ’80; Rubik a inventat numeroase alte jocuri

- 1945: Intreprinderea IAR – Braşov a trecut la producţia de pace, incepând munca pentru executarea primului lot de 3.000 de tractoare, fabrica de avioane fiind desfiinţată din dispoziţia autorităţilor sovietice

- 1945: A fost transportată prima bombă atomică în deşertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test care a avut loc două zile mai târziu

- 1951: A murit compozitorul austriac Arnold Schönberg. Arnold Schoenberg (n. 13 septembrie 1874, Viena - d. Los Angeles) a fost un compozitor austriac, de orgine evreiască, elevul lui Gustav Mahler.Este considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice. A compus marea parte a lucrărilor în Statele Unite ale Americii.

- 1953: S-a născut compozitoarea Violeta Dinescu, stabilită (din 1982) în Germania

- 1954: A murit pictoriţa Frida Kahlo. Frida Kahlo (n.6 iulie 1907, Coyoacán, Mexic) a fost o pictoriţă care ocupă un loc central în arta picturală mexicană. Opera sa, extrem de originală, poate fi situată la confluenţa mai multor curente: simbolism, realism, suprarealism, expresionism, prezentând şi puternice influenţe ale artei indigenilor din Mexic. 

- 1956: Apare Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală (se generalizează învăţământul de şapte ani şi se înfiinţează noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor)

- 1957: A murit filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1898) 

- 1966: A murit Prinţesa Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha, sora reginei Maria a României. Prinţesa Beatrice de Saxa-Coburg şi Gotha (n. Beatrice Leopoldine Victoria; 20 aprilie 1884) a fost membru al familie regale britanice, nepoată a reginei Victoria. Prin căsătorie a intrat în famila regală spaniolă; a fost soţia lui Alfonso de Orleans y Borbón, infante al Spaniei.În familie era numită Bea.

- 1973: A murit compozitorul şi pedagogul Marţian Negrea (n. 1893)

- 1977: O pană de curent de 25 de ore a cauzat panică şi haos în New York

- 1983: A murit prozatorul Liviu Bratoloveanu (n. 1912)

- 1997: A murit (la Haifa, Israel) criticul şi istoricul literar Eugen Luca (n. 1923) 

- 2000: Istoricului american de origine română Radu Florescu i s–a acordat titlul Honoris Causa al Academiei Române

- 2004: A murit dirijorul german Carlos Kleiber (n. 1930)

- 2006: A murit actorul american de film Red Buttons (n. 1919)

- 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925) 

- 2011: A murit compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (n. 1930) 

- 2011: A murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (n. 1940)

&&&

 PERLE LA BAC, de Radu Pietreanu 

1. O stiu pe Nichita, nu stiam ca o cheama si Stanescu... Probabil intre doua cafteli mai scrie si poezii.

2. Eminescu a fost poet doar cat a trait. In rest nu stiu ce meserie avea.

3. Daca Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferita, Ca sa nu-i confunde lumea.

4. Poetii nici ei nu stiau ce scriu, de aceea suntem intrebati mereu ”Ce a vrut sa zica autorul”

5. Poezia patriotica este cea in care ne aratam dragostea de tara si ura fata de dusmani. De aceea maneaua este poezie patriotica.

6. Stefan Augutin Doi Nasi a scris ”Mistretul cu dinti de argint” in care la sfarsit el moare dar porcu scapa.

7. Baltagul e un fel de topor cu care babele isi cautau sotii.

8. Tudor Arghezi si-a luat numele de la raul Arges, deci este un poet acvatic. In schimb, Ion Dunareanu este poet Fluvial.

9. In Luceafarul poetul arata cat de proasta e femeia care refuza un super gagiu nemuritor si rece pentru un ospatar muritor si cald.

10. Dupa titlu, poezia ”Zdreanta” pare sa fie despre o curva, dar este despre un caine care punea botul la oua.

By Radu Pietreanu.. 🤣