$$_

 Eu sunt Maharajahul ( Bhupinder Singh of Patiala)

 despre care s-a spus că a avut 10 soții, 350 de concubine și 88 de copii.

Nu este o legendă orientală, este viața mea, consemnată în arhivele Indiei princiare, între fast, putere, excese și scandaluri care au făcut deliciul contemporanilor mei.

M-am născut în 1891 și am devenit Maharajahul statului Patiala la doar nouă ani. Am crescut într-o lume în care puterea se măsura în teritorii, armate personale, palate și alianțe matrimoniale. Nu eram un prinț decorativ. Eram un conducător real într-o Indie aflată sub dominație britanică, dar încă fragmentată în state princiare cu autonomie internă.

Am fost educat să domin, nu să explic. Am condus cu autoritate, dar și cu o ostentație care i-a scandalizat chiar și pe britanici. Eram cunoscut pentru exces: vânătoare, polo, automobile de lux, bijuterii colosale și, da, pentru femeile din viața mea.

Oficial, am avut zece soții. Neoficial, haremul meu număra aproximativ 350 de concubine. Nu toate au fost iubite. Multe au fost trofee politice, dar unele au fost preferate reale, femei care mi-au influențat deciziile și mi-au modelat zilele. Din aceste relații au rezultat aproximativ 88 de copii, unii recunoscuți, alții ținuți deliberat în umbră. Ideea de familie, așa cum o înțelegeți azi, nu exista pentru mine. Exista continuitatea sângelui și demonstrația puterii masculine.

Bârfele au circulat constant. Se spunea că palatul meu funcționa ca un oraș în oraș, cu reguli stricte pentru femei, ierarhii interne și pedepse pentru cele care îndrăzneau să provoace scandal. Unele au fost izgonite. Altele au fost „uitate” în aripi izolate ale reședințelor mele. Nu toate poveștile sunt documentate, dar nici nu sunt simple invenții.

Am fost, de asemenea, un om al paradoxurilor. Am sprijinit educația, sportul și modernizarea. Am fost un mare promotor al polo-ului, am susținut armata indiană și am donat resurse substanțiale în timpul Primului Război Mondial. Am fost respectat de Coroană, dar niciodată complet acceptat. Eram prea bogat, prea liber, prea oriental pentru confortul Londrei.

Viața mea nu a fost un basm erotic, a fost un amestec de privilegiu absolut, singurătate, control și exces fără limită. Femeile din jurul meu au plătit prețul acestui sistem. Unii dintre copiii mei au crescut cu titluri. Alții, cu tăcere.

Am murit în 1938, lăsând în urmă un stat bogat, o familie imposibil de gestionat și o reputație care continuă să fascineze. Dacă mă judeci cu standardele prezentului, voi părea monstruos. Dacă mă judeci în contextul epocii mele, voi părea inevitabil.

Nu am fost un mit.

Am fost un Maharajah.

#istorieindiana #Maharajah #barfeistorice #istorie