_$_$$$

 S-a întâmplat în 23 ianuarie1922: La această dată, s-a născut Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, o personalitate care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului. Generalul Grigore Baştan este considerat părintele paraşutiştilor militari români. Pe lângă meritele de a reforma această armă de elită, Baştan a devenit un reper în istoria paraşutiştilor. A deţinut timp de 45 de ani recordul naţional la saltul cu paraşuta, până pe 12 aprilie 2015, şi se spune că ar fi sărit cu fiul său, Marius, în braţe (care avea cinci ani), pentru a demonstra cât de sigură e paraşuta inventată de el.

Generalul-maior Grigore Baștan s-a născut în localitatea Coșcodeni, comuna Flămânzeni, jud. Bălți (azi în Republica Moldova) și a decedat la 8 februarie 1983 la București. A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate care a fost înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 a participat la luptele din nordul Bucureștiului. În anul 1950 și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari. A avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, iar spiritul său de inventator și inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3m (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României. La 20 august 1970, generalul Grigore Baştan, comandant în acel moment al Trupelor de Paraşutişti şi locţiitor pentru Paraşutişti al Comandantului Aviaţiei Militare, a stabilit un record naţional de paraşutare, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m, record care a fost, timp de 45 de ani, de neatins. 

„Această zi de 20 august a intrat în istoria paraşutismului românesc, privind atât pe cel sportiv cât, mai ales, pe cel militar: sportiv pentru că atunci a fost efectuată o paraşutare de la altitudinea de 10.000 de metri cu cădere liberă 7.000 m, şi militar pentru că a fost executată cu completul de paraşute BG7M şi BG3M care, începând de atunci, echipează unităţile de paraşutişti din Sistemul Naţional de Apărare. Parametrii paraşutării mai conţin şi două elemente semnificative: deplasarea pe orizontală s-a produs pe o distanţă de 11 kilometri. Paraşutarea s-a efectuat dintr-un avion AN-24T pilotat de către colonelul Iacob Mihai, aflat în echipaj cu copilotul Malaicu Iosif, cu Bratu Genone, navigator de bord, cu Păştin Vasile, mecanic de bord”, scria în 1997, generalul Iosif Rus, într-o publicaţie dedicată memoriei generalului Baştan.

Grigore Baştan a devenit o legendă vie a paraşutiştilor militari şi sportivi. A fost implicat în mod activ și în coordonarea parașutismului sportiv în România. În anul 1971, el devenea primul general parașutist din armata română și va conduce destinele parașutismului militar românesc până la trecerea sa în rezervă în anul 1979. Ca o încununare a unei activităţi deosebite desfăşurate în slujba armatei, a apariţiei, dezvoltării, organizării şi pregătirii trupelor de paraşutişti, a unei activităţi de excepţie în domeniul paraşutismului sportiv, a activităţii de inventator al unor tipuri de paraşute aflate în dotarea trupelor de paraşutişti, prin Decretul din 7 mai 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, i s-a acordat gradul de general-maior. Pe durata celor patru decenii de carieră militară, din care peste trei decenii în slujba paraşutismului militar românesc, Grigore Baştan a executat un număr de 677 salturi cu paraşuta, în toate condiţiile meteo, inclusiv iarna, salturi pe apă, lacuri sau pe Marea Neagră, în zona muntoasă, pe timp de noapte şi salturi de la mare altitudine. 

A fost trecut în retragere la data de 7 martie 1979. În ultimii ani de carieră şi după pensionare a lucrat la redactarea unei istorii a paraşutismului militar românesc, lucrare care nu a putut fi publicată decât mult mai târziu, după căderea regimului comunist, în parte și din cauza caracterului confidenţial a activităţilor de organizare şi instruire a trupelor de paraşutişti. A murit după o scurtă suferinţă, în urma unui infarct miocardic, produs în urma unor emoţii puternice şi a unor discuţii contradictorii cu anumiţi factori de răspundere, în ziua de 8 februarie 1983. A fost înmormântat cu onorurile militare cuvenite în Cimitirul Militar Ghencea. Drept omagiu pentru activitatea depusă în slujba paraşutismului militar românesc numele său a fost atribuit Centrului de Instruire pentru Forţele Speciale care a funcționat o vreme la Buzău, precum şi unei străzi din acest oraş, considerat leagăn al paraşutismului militar. De asemenea, Şcoala generală nr. 6 din municipiul Buzău a primit numele generalului în toamna anului 2014. 

Surse:

Eugen-Dorin Spătaru, Generalul-maior paraşutist Grigore Baştan, Revista Document

Eugen-Dorin Spătaru, O viaţă sub cupola de mătase. Generalul paraşutist Grigore Baştan,Editura Militară, 2015

https://bastan.ro/

https://www.facebook.com/fundatiageneralgrigorebastan/posts/1369640629743801/

http://www.romania-actualitati.ro/file_din_istoria_parasutismului_militar_romanesc_grigore_bastan-98811

https://adevarul.ro/locale/buzau/bastan-inventatorul-parasutei-militare-romanesti-detinut-45-ani-record-national-sarit-avion-fiul-brate-demonstratiei-1_553634cbcfbe376e35651858/index.html