$$$

 Înainte de a deveni un simbol, Laika era doar o cățelușă vagaboandă. Trăia pe străzile reci ale Moscovei, fără un nume și fără o casă, neștiind că destinul ei fusese deja decis de oameni îndepărtați. Într-o lume divizată de Războiul Rece, cursa spațială conta mai mult decât orice. Nu conta cine avea să se sacrifice, ci doar să ajungă primii.

În 1957, după succesul Sputnik 1, Uniunea Sovietică a vrut să meargă mai departe. Așa a luat naștere Sputnik 2, o misiune construită în grabă, fără nicio posibilitate de întoarcere. Au ales câini vagabonzi deoarece erau considerați mai rezistenți la foame, frig și singurătate. Laika a fost antrenată timp de luni de zile, închisă în spații din ce în ce mai mici, expusă la zgomote și forțe extreme, pentru o misiune care avea deja un final scris.

La 3 noiembrie 1957 a fost lansată în spațiu. A supraviețuit decolării, devenind prima ființă vie care a orbitat în jurul Pământului. Însă la scurt timp, o defecțiune a sistemului de control termic a transformat capsula într-o capcană. Timp de ani de zile s-a spus că ar fi murit liniștită, la câteva zile după lansare. Adevărul a ieșit la iveală abia decenii mai târziu: Laika a murit după doar câteva ore, din cauza supraîncălzirii și a stresului extrem, singură, în timp ce lumea sărbătorea progresul.

Moartea ei a furnizat date fundamentale pentru zborurile spațiale umane și a deschis calea misiunilor ulterioare. Dar Laika nu a fost o eroină conștientă și nici o exploratoare voluntară. A fost o cățelușă care a avut încredere în om și a plătit cel mai mare preț. Nu s-a mai întors niciodată din spațiu, însă povestea ei rămâne un avertisment: înainte de a cuceri stelele, omenirea a cerut cuiva să se sacrifice în locul ei.

#fblifestyle