$$$

 CĂLIN GEORGESCU, CANDIDATUL KREMLINULUI - TENTATIVĂ DE LOVITURĂ DE STAT

Procurorii Parchetului General susțin, într-un rechizitoriu de peste 300 de pagini, că Federația Rusă a avut un rol important în tentativa de răsturnare a ordinii constituționale din România din decembrie 2024. Planul rusesc a avut două etape: mai întâi, crearea artificială a unui candidat politic dintr-o figură marginală – Călin Georgescu – și promovarea lui printr-o campanie online cu amprentă rusească; apoi, după ce Curtea Constituțională a anulat turul întâi al alegerilor, trecerea la un plan violent de tip lovitură de stat, cu sprijinul unei grupări conduse de legionarul Horațiu Potra.

Argumentele principale din rechizitoriu:

-Un candidat artificial – creat prin pagini Facebook aparent inofensive, direcționate către site-uri cu infrastructură rusească.

-Propagandă organizată – prin portalul „Pravda România” și pliantul cu „România Mare”, distribuit și amplificat pe canale rusești.

-Manipulare online – rețele coordonate pe TikTok și Telegram, cu donații și live-uri transformate în „mită electorală”.

-Radicalizare după decizia CCR – apeluri la „revoluție”, amenințări la judecători și campanii alarmiste.

-Planul violent – întâlnirea Georgescu–Potra la Ciolpani și mobilizarea unui grup înarmat spre București.

-Legături la Moscova – contacte directe ale lui Potra și anturajului său cu diplomați și rețele rusești.

Potrivit procurorilor, susținerea pentru Călin Georgescu nu a arătat ca o campanie clasică, ci ca o operațiune stratificată: captarea unui public prin pagini „nepolitice”, devierea traficului spre site-uri doppelganger cu infrastructură legată de Federația Rusă, amplificarea agresivă pe TikTok și, după anularea primului tur, încercarea de a converti tensiunea online în violență organizată. Rechizitoriul descrie un lanț coerent de acțiuni, de la influență informațională până la mobilizarea unui nucleu paramilitar.

În prima etapă, audiențele au fost coagulate în jurul unor pagini de Facebook cu tematici „soft” – religie, sănătate, bucătărie – care, pe măsură ce se apropiau alegerile, au virat brusc către conținut politic și mesaje identitare.

Procurorii notează că aceste pagini au servit la micro-țintire pe nișe emoționale „ușor influențabile”, cu trecere ulterioară la narațiuni eurosceptice și anti-sistem. În același timp, utilizatorii erau direcționați către site-uri ce imitau presa sau instituții, unde reclamele erau livrate de companii „cu legături în Federația Rusă” – AdNow, MGID, Geozo, AdsKeeper. Unele domenii au fost atribuite tehnic la IP-uri din Rusia, iar „MGID” apare în rechizitoriu cu detalii corporative care coboară până la o marcă înregistrată în Panama și un operator economic din Moscova, „înființat de un cetățean rus”.

Pravda România și propaganda

Un al doilea braț al operațiunii a fost ecosistemul „Pravda România”, parte din platforma de dezinformare „Portal Kombat”, pusă în funcțiune înaintea scrutinelor pentru „consolidarea credibilității și generarea de trafic autohton”. Între 25 noiembrie și 6 decembrie 2024, site-ul a publicat 230 de articole aliniate la obiectivele Federației Ruse și favorabile lui Georgescu.

La 1 decembrie, pe „Pravda” din Republica Moldova a apărut un pliant cu harta „României Mari” și un cod QR care ducea direct la site-ul calingeorgescupresedinte.ro. Materialul a fost preluat rapid în infosfera rusă și pe canale de Telegram din Serbia și Republica Moldova, cu țintire inclusiv spre comunități lipovene și rutene din România.

Manipularea rețelelor sociale

Amplificarea decisivă s-a produs pe TikTok. Rechizitoriul reține că platforma a fost „principalul vector de propagare”, prin rețele coordonate de conturi, închise ulterior chiar de companie în noiembrie și decembrie.

Prima rețea a numărat 78 de conturi, iar a doua, activată în decembrie, a ajuns la 27.217 conturi. Hashtagurile asociate candidatului au urcat până pe locul 9 în trending global în perioada primului tur.

Coordonarea se făcea prin canalul de Telegram @propagatorcg, care furniza mesaje, materiale și instrucțiuni despre „eludarea restricțiilor” și ferestrele optime de viralizare. „Toate aceste acțiuni coroborate au permis manipularea algoritmului”, consemnează procurorii.

În această arhitectură, un rol „determinant” îi este atribuit influencerului Bogdan Peșchir (@bogpr). Potrivit rechizitoriului, el „a investit aproximativ 1.000.000 euro” pentru a obține statutul de utilizator nivel 50, acces care îi permitea donații exclusive. Acestea au fost folosite în live-uri pro-Georgescu și au fost calificate de acuzare drept „mită electorală”.

Din combinația de rețele coordonate, live-uri și micro-țintire a rezultat o percepție artificial amplificată în favoarea candidatului.

Radicalizarea după decizia CCR

Momentul de cotitură a venit pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat primul tur. Potrivit procurorilor, urmează un salt volumetric al conținutului instigator: apeluri la „revoluție”, amenințări la adresa judecătorilor, imagini cu coloane militare însoțite de narațiuni alarmiste.

Analiza metrică indică o explozie a hashtagului #revolutie între 6–8 decembrie, cu milioane de vizualizări. Rechizitoriul citează și secvențe video în care se aude: „Eu instig la revoltă! […] Să iasă cu parul pe stradă!”. Este pasajul care marchează trecerea de la manipulare online la predispoziție la violență.

Întâlnirea conspirativă și planul violent

Pe 7 decembrie, între 10:51 și 12:01, are loc întâlnirea „în condiții de clandestinitate” de la Jbara Horses, Ciolpani. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra discută un plan pentru ca, a doua zi, un nucleu cu pregătire militară să deturneze protestele din București în „manifestații caracterizate prin violență”, cu scopul „schimbării ordinii constituționale” prin contagiune emoțională într-un moment de tensiune maximă.

Rechizitoriul corelează această discuție cu aparițiile lui Georgescu din aceeași seară: contactarea liderului „Frăția Ortodoxă”, promisiunea unui „îndemn acțional” și intervenția la TV cu informații pe care acuzarea le consideră false și manipulatorii.

Seara târziu, la Mediaș, Potra adună 21 de persoane și fixează deplasarea spre București în șapte autoturisme. Lista nominală apare în rechizitoriu; scopul consemnat: provocarea de „proteste (…) deturnate în acțiuni violente”.

În timpul nopții, poliția oprește coloana pe DN1. La Balotești, într-un Mercedes, sunt descoperite 11 cutii x 4 bucăți COBRA F4, 4 bucăți RED BARON F4, două macete, două cuțite și trei cozi de topor. Într-un BMW este identificat un pistol neletal cu proiectil de cauciuc, echipament tactic și cuțite. Expertizele tehnice arată că încărcăturile RED BARON conțineau amestecuri pe bază de perclorat de potasiu, aluminiu și sulf și „sunt în stare de funcționare”.

Legăturile cu Moscova

În fundal, procurorii inventariază proximitățile ruse ale lui Potra: fotografii cu ambasadorul Valeri Kuzmin, deplasări și rezervări către Moscova, prezențe repetate în proximitatea Ambasadei Rusiei. Aceste detalii sunt inserate în rechizitoriu în cadrul tabloului factologic al legăturilor personale și al atmosferei din jurul nucleului mobilizat.

În planul interferenței informaționale, dosarul revine constant la „Pravda România”. Pe lângă cele 230 de articole publicate înainte de turul întâi, procurorii notează denaturarea unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA privind interferența rusă și amplificarea unor imagini cu coloane militare românești pentru a induce panică. Toate acestea s-au petrecut „pe fondul deciziei CCR”, când tensiunile sociale „ating un prag critic”, iar discursul instigator devine „unitar” și „exacerbează sentimentele naționaliste”.

Rechizitoriul consemnează și evaluări tehnice ale statului: o campanie electorală neetichetată, declanșată în noiembrie 2024, care a angrenat peste 100 de influenceri cu un total de peste 8 milioane de urmăritori. Între 13–26 noiembrie, conținutul pro-Georgescu ajunge pe locul 9 global în topul trendurilor. Contextul juridic este completat de o disjungere: o piesă separată a anchetei privind complicitatea „presupus săvârșită de persoane neidentificate, din siajul unor reprezentanți ai serviciilor de informații și ai altor autorități din Federația Rusă și Republica Populară Chineză”, declinată la DIICOT – Structura Centrală.

În concluzie, susțin procurorii, candidatura lui Călin Georgescu a fost susținută printr-un mecanism în care pârghiile digitale cu amprentă rusească au creat audiență și presiune socială, iar nucleul din jurul lui Horațiu Potra a încercat să capitalizeze acea presiune în stradă. Elemente precum ecosistemul Pravda/Portal Kombat, rețelele coordonate de pe TikTok și Telegram, site-urile doppelganger, donațiile din live-uri, întâlnirea conspirativă de la Ciolpani, grupul de la Mediaș și arsenalul confiscat compun, în viziunea acuzării, o poveste unitară despre influență, radicalizare și tentativa de a schimba, prin violență, ordinea constituțională.

Sursa:

Antena 3 CNN