#$$$

 Motto

"La vie est si courte, on devra s’aimer"

Mai ții minte prima noastră noapte de iubire

A fost o nenorocire

Tu erai distant, încrâncenat, enervant

Eu nu voiam să dorm în pat

Și am dormit în cadă

Ce neroadă !...

Mai ții minte a doua noapte de iubire

În sfârșit, împlinire

Tu erai oricum nemulțumit 

Oare de ce-am venit ?!

Era deja mai presus de tine

N-aveai chef de fericire...

Mai ții minte, oare

În zilele următoare 

Că n-am mai desfăcut noaptea de zi

Doar Champagne și stridii

(Sub geamul tău se jucau doi copii).

Mâncam doar ciocolată

Dintr-odată !

(Era Mon chéri, am terminat-o toată !)

Mai ții minte când m-ai cerut de soție 

Era o seară de sticlă fumurie

Te-ai pus în genunchi sub vâsc (în bucătărie)

Gura mi-era uscată, ca de hârtie 

Mi-ai zis, hai să mergem la mare,

Să vedem cum pleacă păsările călătoare...

Mai ții minte oare, mai apoi

Nesfârșitele noastre peregrinări în doi

Prin lumea ce nu ne părea îndeajuns de mare

Pe vapoare și avioane zburătoare

De unde ne întorceam istoviți

Fericiți...

Mai ții minte când te-am mințit prima oară

Era sigur vară

Eu purtam o rochie portocalie

Și o eșarfă liliachie

M-ai privit cu mânie și-ai spus :

– Așa a fost să fie.

Mai ții minte cum ne-am chinuit amândoi 

Să mai ducem o viață în doi 

(Fără noi)

Mai ții minte ce frumos era la Strasbourg 

Unde toate drumurile duceau spre amurg, 

M-ai dus să mănânc o înghețată (în piața Kleber) 

Asortată...

Mai ții minte, dragul meu drag

Cum m-ai privit din prag

Eu ți-am spus că vreau să mă duc

Te-ai întors, ai privit aproape năuc.

Eu nu m-am mai uitat înapoi

Înspre noi.

Mai ții minte, știu bine

Iubirea ce ne susura prin vine

Mai ții minte ?

Ce păcat

Ne-am uscat.

Rămân doar versuri și un poem distilat 

Și printre amintiri un oftat.

— plagiat autentic după Monica Nistorescu