$$$

 ✨ ANDA CĂLUGĂREANU ✨

ANCUȚA – omul din spatele scenei

O lume întreagă a aflat că numele adevărat al ANDEI CĂLUGĂREANU era ANCA. Putem vorbi despre ea chiar în această relație:

ANCUȚA a reprezentat întotdeauna fața nevăzută a personalității ei, acel om cald din spatele scenei, prieten nemaipomenit care întotdeauna și-a găsit timp pentru un telefon, chiar de la mari depărtări, fără să fie la mijloc vreo aniversare.

Omul care a insuflat curaj celor din jur prin încrâncenarea cu care a luat întotdeauna lucrurile de la capăt, de la zero, strângând din dinți și spunându-și:

„Vă arăt eu vouă că tot eu am dreptate! Drumul meu este un drum mai greu, dar este un drum al cinstei și al adevărului!”

Și așa a și fost. Aș putea vorbi la nesfârșit despre ANCUȚA…

Anda Călugăreanu – aura unei vedete

Anda Călugăreanu a fost binecuvântată de Dumnezeu cu calități atât de mari pentru scenă, încât, în orice grup de oameni s-ar fi aflat, atrăgea imediat atenția asupra ei.

Dezechilibra orice distribuție, era făcută pentru rolurile principale, era vedetă, pentru că avea aură de vedetă – și acest lucru l-a demonstrat încă de la debut.

Debut în muzica de largă popularitate, căreia nu vreau să-i zic „ușoară”, atâta vreme cât, cu talentul ei imens, a fost acceptată nu numai de publicul și de compozitorii de muzică ușoară, ci și de toate formațiile pop de la noi din acea perioadă.

Anda Călugăreanu, pe picior de egalitate cu cealaltă mare vedetă a anilor ’60, Margareta Pâslaru, a cântat în același timp și cu formațiile:

Sincron

Olimpic ’64

Sfinx

Roșu și Negru

Fiind acceptată, deci, de două categorii de public aflate în contradicție. Lucrul acesta nu era la îndemâna oricui.

Și totuși, deși ANDA era ANDA, ANCUȚA CĂLUGĂREANU n-a intrat la Institutul de Teatru.

A dat examen în câteva rânduri și n-a fost primită. De ce? Cine știe… Mai normal ar fi să răspundă comisiile de examinare de atunci.

Dar asta n-a însemnat că ea a depus armele. Întotdeauna s-a uitat cu respect, nu cu invidie, la actorii din jurul ei. Totdeauna i-a iubit, a căscat ochii și a învățat. Până în ultima clipă a vieții ei – a învățat.

Destin artistic frânt prea devreme

Destinul artistic al ANDEI CĂLUGĂREANU a fost frânt mult prea devreme, la doar 45 de ani.

Și a însemnat, pe lângă:

sutele de emisiuni tv (inclusiv dedicate copiilor)

spectacole de teatru și apariții în filme

turnee în țară și străinătate

recitaluri de poezie și muzică

…o energie nemărginită și o voce plină de bucurie, dispărute pentru totdeauna, lăsând în urmă doar amintirile și cântecele ei.

Interviu cu Anda Călugăreanu – 1990

(fragmente din discuția cu Ileana Popovici pentru revista „Teatrul Azi”)

 „Mereu de la capăt, mereu altceva …”

Anda a vorbit despre copilăria ei, despre încercările repetate de a intra la Institut, despre întâlnirile importante din carieră și despre planurile pe care și le făcea cu mult entuziasm.

Ea a povestit despre debutul la Liceul Cantemir, despre anii de balet, despre botezul artistic făcut de Mircea Crișan, dar și despre eșecurile la examenul de teatru, unde i s-a reproșat „neconcordanța între fizic și glas”.

Cu umor și sinceritate, Anda recunoștea că nu era o ambițioasă, dar era „obsedată” de a face bine ceea ce făcea.

Despre experiențele artistice:

filmul „Stop-cadru la masă” (cu Aleksandr Kaliaghin, premiat în Italia)

show-ul legendar cu Toma Caragiu (regia Alexandru Bocăneț)

colaborarea cu circul („Muppets la circ”)

rolurile de copii, care au rămas punctul ei forte

A încheiat cu o dorință: să facă o școală de clovnerie pentru copii.

Sfârșitul și ultimele dorințe

Anda Călugăreanu a murit pe 15 august 1992, la scurt timp după ce revenise dintr-un turneu în Israel.

Prietenii și apropiații și-au amintit de ultimele luni ale artistei, când, în ciuda durerii cumplite, continua să zâmbească și să glumească pentru a nu-i întrista pe ceilalți.

Monica Tripon, apropiată a artistei, povestea în „Adevărul de Cluj” (26 august 1992) despre ultima perioadă a vieții Andei, despre credința ei în Dumnezeu și despre ultimele dorințe: să fie îmbrăcată în costumul de scenă cel mai drag, cu șalul alb la gât, și să fie înmormântată la Bellu, printre artiști.

 „A adormit cu lumânarea în mână, în brațele soțului pe care l-a iubit atât de mult, împăcată cu Dumnezeu și cu lumea, și frumoasă, așa cum și-a dorit să fie până în ultimul ceas.”

Ultimul drum

Nu 20.000 de oameni, ci cel puțin 200.000 au venit să-și ia rămas bun de la Anda.

De la copii, tineri, până la bătrâni în cârje, oamenii au venit să-i ofere ultimele flori și cuvinte de dragoste.

Cimitirul Bellu a fost copleșit de lacrimi și flori. O întrebare a rămas în inimile tuturor:

„De ce tocmai Anda Călugăreanu a trebuit să plece?”

Dar, poate, așa cum scria Monica Tripon, de acolo, de Sus, Anda știe acum totul.

📖 Surse:

Monica Tripon, Ultimul drum, Adevărul de Cluj, 26 august 1992

Ileana Popovici, Și actorii sunt oameni, Revista „Teatrul Azi”,