miercuri, 5 iunie 2024

***

 

ÎN VIAȚA MEA   A FOST O ÎNVĂȚĂTOARE


Pe drumul drept ce  duce către școală,

O vezi ades trecând încet, tăcută...

Ca o crăiasă mirosind a flori de toamnă

Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.


Subțire, aplecată- ușor de spate,

Cu iarna-n păr și soarele-n privire,

Ea trece-ncet,  salută pe oricare...

Mulți o iubesc... le-a fost  învățătoare.


Își amintesc de alte vremuri...era toamnă,

Când a pășit întâia oară-n școală.

Pe umeri tineri ea purta codițe

și-o regăseai pierdută-ntre fetițe...


Părea o zână ruptă din poveste,

Cu chipul blând, cu degete subțiri,

Iar vorba-i caldă, blândă și domoală

Umplea de prunci micuța noastră școală.


Ea îi iubea, pe fiecare-n parte,

Îi îndruma pe căi bătătorite,

Ei culegeau din vorba sa  povețe

și adorau să scrie și să-nvețe!


De unul nu-nvăța cât trebuia,

Doamna-l certa blajin, cu vorba-nceată:

„Copile, -n viață să sădești un pom

Și carte să înveți, ca să fii OM!”


Și cei mai mulți acum sunt domni cu carte,

Și de-s țărani sunt oameni de-omenie,

Când o zăresc trecând surâzătoare

Cu toții spun:  „Mi-a fost învățătoare!”❤


Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,

Ruptă din Rai, menită să vegheze,

În codrul ăstei lumi este un pom...

Crește copii...din prunc, el face OM!


Pe drumul drept ce  duce către școală,

Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.

Când o zăresc trecând surâzătoare

Cu toții spun:  „Mi-a fost învățătoare!”❤

       Autor:   Munteanu Gabriela

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Monini: un strop de soare italian în bucătăria ta – o poveste despre descoperire, gust, arome și alegeri sănătoase

  Nu sunt fan dietă mediteraneană, dar încerc pe cât posibil să îmi adaptez alimentația la un stil de viață sănătos. Și asta pornind chiar d...