Izvor
Sunt eu, izvorul tău,
Cel viu și nesecat de veacuri
Sunt eu, cel te cheama sa bei din el
Precum o licoare dintre leacuri.
Izvor dulce, de inspirație,
Care-mi găsește căile și drumurile
Și curgi la vale lin,
Mai asteapta-ma puṭin.
Sa curg și eu precum tine,
Dar cu alte sensuri divine
Sa ma vărs, să mă scald în alte ape
Rodul bun sa nu cunoască izvoare desarte.
Fii izvor, fii lacrimă de ape
Fi apa lină care curge, și parcurge
Dealuri și vii, poduri suspendate
Alege să coborî lin, pe suprafețe udate.
De orice izvor, care nu e doar sursa,
Ci și resursa pentru fiecare om
Care găsește în el, o oaza de vindecare
Care se gândește la izvor, precum lacrima ce cade.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu