sâmbătă, 13 iunie 2026

&&&

 O secretară blondă la prima zi de lucru primeşte sarcina să facă câte o cafea la băieţi. Cum nu a făcut niciodată cafea, se duce la restaurantul de vis-a-vis cu un termos în mână:

– Domnule chelner, intră în acest termos şase cafele?

– Da, domnişoară, intră şi mai mult – zice chelnerul.

– Vai ce bine e! M-aţi salvat! Faceţi şase cafele atunci. Două cu zahăr, două fără şi două cappucci no.

&&

 O muscă zbura în căutare de mâncare. Când, deodată, se simte blocată iîn ceva. Se uită, nici-un fir de pânză de păianjen împrejur, dar tot se simţea blocată şi nu se mai putea mişca. Când deodată îşi dă seama:

– Nenorocitul de păianjen şi-a băgat wireless !

&&&

 Duminica dimineaţă sună telefonul la medicul veterinar. O doamnă doreşte să ştie cum să dea jos câinele de pe căţeaua ei. Medicul îi recomandă telefonic:

– Loviţi-i cu un băţ!

Imediat după aceea sună din nou telefonul. Nu a ajutat la nimic metoda recomandată. Atunci veterinarul îi transmite o nouă recomandare:

– Turnaţi o găleată de apă rece peste cele două animale!

După alte zece minute iarăşi sună telefonul:

– Nici cu apă nu am obţinut vreun rezultat bun. Ce să mai fac?

Doctorul puţin iritat:

– Spuneţi-i câinelui că e căutat la telefon!

– Credeţi că asta ajută?

– Doamnă, cu siguranţă, la mine a funcţionat de trei ori în ultima jumătate  de oră!…

&__

 Se întâlneşte un mecanic auto cu un chirurg.

– Şefule, zice mecanicul auto, de ce tu câştigi mai mult ca mine, că, până la urmă, şi eu tot chirurgie fac când schimb piese. Tu repari inima omului, dar motorul este inima maşinii.

– Domnul meu, răspunde chirurgul, dumneata ai putea să schimbi o piesă la motor în timp ce merg e?

&&&

 Soacra merge Ia doctor și se plânge:

- Dom' doctor, simt că mor... Nu mai aud bine, mă dor toate, mă uit în oglindă și mă sperii!

Doctorul se uită Ia ea și zice:

- Doamnă, problema nu e medicală. Doar că... oglinda e sinceră.

- Adică sunt bătrână?

- Nu. Sunteți ca vinul... doar că ați fermentat cam  mult.

&&&

 S-a întâmplat în 13 iunie 1817: La această dată, a fost promulgat primul cod civil din Moldova întocmit din porunca lui Scarlat Vodă Callimachi – Condica lui Calimah sau Codul Calimach. 

Codul Calimach a fost a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit de Cristian Flechtenmacher şi A. Cuzanos, cu ajutorul lui Andronache Donici, Damaschin Bojincă şi al altor jurişti, şi promulgat de domnitorul Scarlat Callimachi (Calimach) în 1817.Aplicarea lui a devenit mai consecventă abia după 1833, când s-a definitivat, prin traducere, redactarea în limba română a codului, începută odată cu cea greacă. La alcătuirea acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local, bazat pe obicei, cu dreptul bizantin, folosindu-se totodată în fapt, ca model principal, codul civil austriac. Păstrând trăsături feudale, el conţinea şi norme de drept burghez, ceea ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii feudale şi ale formării în Moldova a relaţiilor bazate pe proprietatea privată şi pe capital. Împreună cu Codul Caragea al Ţării Româneşti, Codul Calimach a fost aplicat până la 1 decembrie 1865, când a fost abrogat şi înlocuit cu Codul civil, valabil pe tot cuprinsul Principatelor Unite.

Cele 2.032 de articole ale Codului sunt structurate în trei părţi, precedate de o introducere de 24 de articole.Condica ţivilă sau politicească a Principatului Moldovei, cum era numit codul, a însemnat consfinţirea dreptului natural prin care „tot omul are drituri fireşti”, cu toate că robia a continuat să fie tolerată, însă fără ca stăpânul să aibă drept asupra vieţii robului. El a mai stabilit şi capacitatea juridică, de la care erau excluşi copii, femeile sau robii. A pus bazele figurii persoanei juridice şi a delimitat şi reglementat clar asociaţiile. Astfel, erau considerate persoane juridice „negustoreştile tovărăşii”, breslele meşterilor, mănăstirile şi bisericile.

În ce priveşte familia, raporturile de rudenie şi căsătoria, Codul Calimach conţinea unele reglementări bazate pe dispoziţii mai vechi ale dreptului bizantin. Căsătoria, spre exemplu, a fost reglementată după principii care şi astăzi stau la baza dreptului contemporan. În schimb erau interzise căsătoriile între creştini şi necreştini sau între oameni liberi şi robi.Totodată este reglementat şi divorţul, care poate avea loc atât din cauza femeii cât şi din cauza bărbatului. O altă trăsătură fundamentală a Codului Calimach a fost respectul faţă de proprietatea individuală. Codul aduce întăriri la dreptul individual de proprietate, fapt care va contribui la triumful definitiv al proprietăţii private şi la dezagregarea formelor arhaice de stăpânire în comun care mai puteau fi găsite în numeroase zone rurale.

Surse:

Miculescu, Petru; Clipa, Cristian, Istoria instituţiilor juridice în spaţiul românesc, Editura Worldteach, Timişoara 2007

http://www.jurnalteologic.ro/sites/all/files/volumes/14a/5%20Ioan%20Gheorghe%20Rotaru%20-%20Aspecte%20juridice%20ale%20adoptarii%20Codului%20Calimah.pdf

http://noema.crifst.ro/ARHIVA/2003_10.pdf

http://old.unibuc.ro/CLASSICA/Xenopol-vol5/ cap4.pdf

&&&

 S-a întâmplat în 13 iunie1909: În această zi, a murit Gheorghe I. Lahovary, inginer şi scriitor, membru de onoare al Academiei Române din 1901. Acesta s-a născut într-o familie de boieri cărturari din Râmnicu Vâlcea. Aventura vieții lui Lahovari a început când a fost trimis la București la studii, la „Schewitz”, după care a urmat „Heidelberg” (Germania) și Școala Politehnică din Karlsruhe.

În 1862 s-a întors acasă cu diploma de inginer, act ce i-a adus denumirea de inginer la Ministerul Lucrărilor Publice, de unde a plecat pentru aceeași funcție în cadrul „Poștelor și Telegrafului”, unde a ocupat și funcția de director general și unde a luat o multitudine de măsuri organizatorice deosebit de importante. Un aspect important este faptul că Lahovary este cel care a introdus în cadrul serviciilor poștale românești mandatul poștal și cartea poștală, la fel cum a organizat și distribuirea corespondenței mai rapid.

O altă realizare importantă o mai constituie și înființarea „Societății Geografice Române” alături de Alexandru Cantacuzino, unde a devenit și secretar general al societății, fiind susținut de domnitorul Carol I. Sub îngrijirea lui s-au publicat numeroase studii, articole, memorii și comunicări de specialitate. Mai târziu, în 1893 a fost numit președinte la Înalta Curte de Conturi, de unde a participat la elaborarea mai multor legi, cea mai importantă fiind „Legea contabilității statului”.Tot la capitolul realizări se încadrează și „Marele Dicționar Geografic al României”, care a fost elaborat în colaborare cu generalul C. Brătianu și Grigore Tocilescu.

Acesta a apărut în Editura „Socec” între 1898 și 1902 în cinci volume și au fost adunate informații pentru el timp de 15 ani. De asemenea, dicționarul conține 30.000 de termeni ce prezintă informații statistice, sociale, istorice, etnografice, arheologice care au o deosebită valoare științifică. Lista reușitelor continuă cu anul 1868 când a debutat ca scriitor sub pseudonimul „Gill” în „Convorbiri Literare”, dar și cu anul 1909 când a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Lahovary a murit în București în anul 1909, la vârsta de 71 de ani.

Surse:

Diaconovici, C. - Enciclopedia română publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, volumul III, 1904, Editura W. Krafft

https://www.artline.ro/Gheorghe-Lahovari-30915-1-n.html

https://acad.ro/bdar/armembriLit.php ?vidT=L

$$$

 Pentru prima dată în istorie, chirurgii erau pe punctul de a opera un om perfect sănătos, fără niciun câștig pentru el însuși. A spus da pe...