$$$

 GRECIA

Situată în sud-estul Europei, este renumită pentru istoria sa bogată și civilizația care a influențat lumea. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 131.957 de kilometri pătrați și este înconjurat de Marea Mediterană, inclusiv Marea Egee și Marea Ionică. Grecia găzduiește mii de insule, cele mai proeminente fiind Creta și Rodos, ceea ce o face o destinație turistică unică, bogată în cultură și natură.

 Iată 30 de fapte despre Grecia:

 1. Capitala sa este Atena, locul de naștere al democrației.

 2. Populația sa este de aproximativ 10,4 milioane (2023).

 3. Limba oficială este greaca.

 4. Moneda oficială este euro (€).

 5. Este format din continent și peste 6.000 de insule.

 6. Doar 227 dintre insulele sale sunt locuite.

 7. Are cea mai lungă coastă din Marea Mediterană (13.676 km).

 8. Muntele Olimp este cel mai înalt vârf (2.917 m).

 9. Clima sa este mediteraneană cu veri calde și ierni blânde.

 10. Primele Olimpiade au avut loc în Grecia în anul 776 î.Hr.

 11. Democrația a fost inventată la Atena în jurul anului 508 î.Hr.

 12. Filosofii Aristotel și Socrate sunt printre cele mai cunoscute figuri ale sale.

 13. Este locul de naștere al teatrului occidental.

 14. Are 18 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

 15. Partenonul este un simbol arhitectural în Atena.

 16. Economia sa depinde de turism și transport maritim.

 [27‏/3، 23:45] Chat Gpt: 17. Produce ulei de măsline în cantități mari.

 18. Are granițe cu Albania, Macedonia de Nord, Turcia și Bulgaria.

 19. Este membru al Uniunii Europene din 1981.

 20. Este membru NATO din 1952.

 21. Religia principală este creștinismul ortodox răsăritean.

 22. Cea mai mare insulă este Creta (8.336 km²).

 23. Santorini este renumit pentru apusurile sale uimitoare.

 24. Bucătăria greacă este renumită pentru brânza feta și moussaka.

 25. Grecia a fost prima care a folosit alfabetul în Europa.

 26. Istoria sa datează din epoca bronzului (civilizația minoică).

 27. A fost ocupat de otomani timp de 400 de ani.

 28. A câștigat independența în 1830.

 29. Sistemul său politic este o republică parlamentară.

 30. Grecia este renumită pentru artele și arhitectura clasică.

$$$

 Curiozități despre București - România

1.) Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din Uniunea Europeană. 

2.) Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.

3.) Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.

4.) Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în anul 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

5.) Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

6.) Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.

7.) Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în anul 1779 Alexandru Ipsilanti, pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului, porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

8.) Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania , lucru ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.

9.) Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în anul 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10.) Între anii (1798 - 1831), populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul din anul 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între anii (1948 - 1992) populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

11.) Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele.

12.) Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.

13.) Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între anii (1929-1934) în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

14.) Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o “o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”. Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș. Aceştia au fost un succes.

15.) Balta Alba - Aici se afla o groapă de var, unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Când ploua, locul devenea o baltă de culoare albă. 

16.) Băneasa - nevasta banului. În cazul de față, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

17.) Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înțelegeau cu Habsburgii, iar asta îi facea prieteni). La fel procedează și o parte dintre apropiații lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu se știe dacă au stat doar ca să-și tragă sufletul, ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucuresti, husarii lui Bercsenyi au luat o pauză. 

18.) Colentina - Probabil e doar o legenda (asemănătoare cu legenda numelui Bucureștilor ). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul băltit, unde Matei Basarab i-ar fi aruncat pe turci într-o bătălie. 

19.) Cotroceni - Numele îi vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc",un vechi regionalism care înseamnă "a cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".

20.)Crângași - Etimologia este evidentă. Cândva, aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei - un crâng. Aici traiau, normal, crângașii. 

21.) Dămăroaia- aceasta moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris.

22.) Dealul Spirii - A fost botezat după numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat în anul 1765 pe Dealul Lupeștilor o biserica (Spirea Veche).

23.) Dristor- vine de la breasla piuarilor, care locuiau în această parte a Bucureștilor. Asezarea meșterilor piuari care se numeau «dârstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. 

24.) Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în București pe la vest, în anul 1821, isi așează aici tabăra de panduri.

25.) Ferentari - Paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui : vine din latină (!!!!) "Ferentarius" este un soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

26.) Floreasca- după numele boierilor care au stăpânit locurile respective : Florestii.

27.) Ghencea - Pe vremea fanarioților, Ghenci-aga era seful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat biserica Ghencei.

28.) Giulesti - O proprietate boiereasca : a Jeuleștilor.

29.) Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniți în București cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

30.) Militari - În secolul 19, aici era zona de instrucție militară, probabil și o garnizoană. O vreme, a funcționat aici "Pirotehnia Armatei".

31.) Pantelimon - își ia numele dupa Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greaca "pan" înseamnă "tot" și "éléïmon" înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

32.) Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independență : Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților. 

33.) Sălăjan - Un nume și mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Silaghi, cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan.

34.) Titan - Își ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construită la inceputul secolului XX.

35.) Vitan - De la D. Papazoglu aflăm ce este un vitan : "În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea".Sursă internet.

$$$

 CALENDARUL BUNICILOR PENTRU SEMĂNATUL CULTURILOR DE PRIMĂVARĂ !!!

Timpul de semănat al plantelor era ales în trecut de oameni în raport de condițiile climatice favorabile și de o anume fază de creștere sau descreștere a Lunii pe cer : 

- „Roadele care se fac ÎN PĂMANT ,precum cartofii, să fie semănate la Lună Veche, adică atunci când e luna plină......

- Iar cele ce se fac DEASUPRA PĂMĂNTULUI , cum sunt cerealele, la Lună Nouă”; 

„Luna de pe cer are un rol asupra seminței ce se aruncă în pământ și asupra creșterii și rodirii. - De aceea, SĂMĂNȚA TARE (secara, grâul, porumbul) s-o semeni pe pământ uscat, când luna este în creștere; altfel dai mâna cu sărăcia. 

- Iar SĂMĂNȚA MOALE (in, cânepă, ovăz) în pământ moale, când Luna e în descreștere”; „Luna dă colțul grâului” iar „Soarele crește și coace bobul” (Pamfile, 1915, p. 83) ș.a. 

Aceste informații etnografice țin de un puternic cult lunar. În credințele populare se stabileau relații directe, de analogie, între înhumarea morților în cimitire și a semințelor pe ogoare: în pământ, sămânța plantei și trupul neînsuflețit al omului urmau să germineze, să se întoarcă la viață.

Experiența repetată, cu reușitele și neîmplinirile ei, a ajutat omul să-și aleagă diverse repere care să-i indice momentele cele mai potrivite pentru semănatul plantelor :

- PORUMBUL se seamănă începănd de la Bunavestire și ține până la Arminden sau Ispas; 

- Semănatul GRÂULUI DE TOAMNĂ se face între Sântămării (15 august – 8 septembrie), de unde zicala „Toamna să semeni în praf, iar primăvara în noroi”, ceea ce ar însemna ca semănăturile de grâu, secară, orz să se facă de timpuriu; 

- Prin Banat, timpul cel mai potrivit pentru semănat FASOLEA era Armindenul; 

- În Bucovina, BOBUL se semăna până la Sângiorz; USTUROIUL DE TOAMNA la Sântandrei; 

- CĂNEPA la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai; CASTRAVEȚII la Arminden; 

- BOSTANUL la o sută de zile de la Crăciun; 

- BUSUIOCUL când încep broaștele să cânte; 

- MEIUL când înflorea porumbarul etc.

Datele despre semănatul culturilor agricole erau indicate de sărbătorile calendaristice, de înfloritul unor plante sălbatice, de sosirea păsărilor migratoare, de comportamentul insectelor etc. Acestea se corelau cu condițiile locale ale climei și solului, de altitudinea și latitudinea geografică, de soiurile plantelor. 

Până la începutul secolului al XX-lea Calendarul popular, care indica atât sărbătorile, cât și activitățile ce trebuiau efectuate, a fost pentru țăran un fel de tratat în agronomie...

$$$

 O raza

 

 Octavian Goga 

Te-apropie, te-apropie de mine,

Si-asculta-ma, frumoasa mea minune:

Eu sunt supusul firii intelepte,

Inchinator la glie si la soare;

M-au invatat poruncile ei drepte,

Indemnul lor cuvantul meu il spune.

Sunt cantaretul celor fara nume,

Un strigat smuls de-a vremilor valtoare

Din viforul durerilor din lume.

Mult tainuita firii indrumare

M-a plamadit din ura si iubire,

Mi-a dat durerea lumii mostenire,

Amarul ei sa-l ocrotesc pe strune.

Te-apropie, te-apropie de mine,

Vreau mana ta, minunea mea balaie:

Azi, sub aprinsa cerului vapaie,

In stralucirea mandrei bolti albastre,

Sa se-nfrateasca sufletele noastre,

Sa se topeasca-n firea-ndragostita

Atat prisos de viata netraita,

Ce razvratit imi fulgera prin vine.

Azi sufletul, trudit cetet de stele,

Strajerul treaz al visurilor mele,

Intraripat strabate bolta-ntreaga;

Patrunde sus si-n drumu-i se-nvesmanta

Cu revarsarea cerului senina,

Cu cingatoarea alba de lumina,

Cu tot argintul pulberii marunte,

In calea lui din stele-si face punte:

Patrunde sus, in bolta care canta,

Si-atatea taine-acolo sus dezleaga.

Azi, mintea, simt, purcede sa-nteleaga

Al vietii mele rost ascuns in stele.

Caci stelele imi spun cuvant anume:

Ca-n patima imbratisarii mele

Si-a ferecat iubirea ei o lume.

Toti cei lipsiti de-a dragostei povata,

Ratacitori prin negura si ceata,

Toti cei feriti de-a soarelui caldura,

Ingenuncheati de rele si de ura.

Infrigurate suflete muncite

De-o vesnica, zadarnica arsura,

Ce n-au primit iubire in viata,

Cu patima durerii lor unite

Isi infratesc aprinsa mea pornire,

Ii dau avant si noua intarire,

Si glasuri noua struna mea invata.

Ma cheama tara celor fara soare,

Durerea lor si azi ma infioara.

Priveste-o raza blanda cum coboara

De sus din cer si fruntea ne saruta:

Solie sfanta, tainica si muta,

A pribegit din lumea ei de gheata

Spre lamura vapaii noastre sfinte,

Dorind iubire stralucirii sale.

Frumoasa mea, ea se va duce-n cale,

Ratacitoare, undeva departe,

Lang-un bordei paraginit de soarte,

Unde-o fecioara harnica, trudita.

Ce moarte-au scris pe fruntea ei bolnava,

Cu chipul stins de-a lipselor otrava,

Cu acu-n mana alba, ostenita,

A adormit pe panza chinuita:

Tremurator va trece prin fereastra

In chiliuta umeda de lacrimi,

Lasand un strop din fericirea noastra.

In clipa asta tainica si mare,

Cand noi, topiti in dulcea-mbratisare,

Jertfim iubirii sufletele noastre,

Tremuratoarea raza calatoare

Alinta somnul trudnicei fecioare

Si-i lumineaza fata ostenita,

Cu vraja ei intruchipand un zambet

Fericit pe buza ofilita.

***

 

Magnolia – Copacul cu flori spectaculoase și simbolism aparte

Magnolia este unul dintre cei mai eleganți și impresionanți copaci ornamentali, renumit pentru florile sale mari, spectaculoase și parfumate. Considerată un simbol al frumuseții pure și al rezistenței, magnolia este admirată în întreaga lume și are o istorie fascinantă care datează de milioane de ani.

De ce este magnolia un copac deosebit?

1. Un arbore preistoric – printre cele mai vechi specii de plante cu flori

Magnolia este una dintre cele mai vechi specii de plante cu flori de pe Pământ, existând încă de acum 100 de milioane de ani, în perioada dinozaurilor. Fosilele descoperite demonstrează că această floare a supraviețuit schimbărilor climatice extreme, ceea ce o face un simbol al longevității și al rezistenței.

2. Florile sale unice nu au petale, ci „tepale”

Ceea ce noi considerăm petale sunt, de fapt, tepale, un tip special de frunze modificate, care conferă florii un aspect robust și rezistent. Această adaptare a permis magnoliei să supraviețuiască de-a lungul milioanelor de ani.

3. O paletă impresionantă de culori și forme

Magnoliile au flori mari și parfumate, care pot fi albe, roz, galbene, mov sau purpurii. Unele specii înfloresc primăvara, înainte de apariția frunzelor, creând un spectacol vizual spectaculos.

4. Simbol al nobleței și al demnității

În multe culturi, magnolia este considerată un simbol al grației, frumuseții și demnității. În China, această floare este asociată cu puritatea și feminitatea nobilă, iar în Statele Unite este un simbol al sudului elegant și rafinat.

5. Parfumul hipnotizant al florilor

Florile de magnolie au un parfum unic, intens și dulce, asemănător cu cel al citricelor, care atrage albinele și alte insecte polenizatoare. Unele specii sunt folosite în industria parfumurilor datorită mirosului lor exotic.

6. Magnolia în medicina tradițională

În medicina chineză, scoarța și florile de magnolie sunt utilizate de secole pentru proprietățile lor antiinflamatoare, anxiolitice și antibacteriene. Se crede că ajută la reducerea stresului, a insomniei și a problemelor respiratorii.

7. O plantă cu o rezistență extraordinară

Magnoliile sunt extrem de rezistente la poluare și condiții climatice dificile, ceea ce le face ideale pentru plantarea în orașe și grădini urbane. Unele specii pot trăi peste 100 de ani, devenind adevărate simboluri ale perenității.

8. Magnolia în artă și cultură

Magnolia apare frecvent în pictură, literatură și design, fiind o sursă de inspirație pentru artiști datorită formelor sale elegante și culorilor vibrante. Este prezentă și în multe grădini botanice faimoase din lume.

9. Există peste 200 de specii de magnolii

Familia Magnoliaceae cuprinde peste 200 de specii, de la arbori impunători la arbuști pitici, fiecare având caracteristici unice. Speciile cele mai populare sunt Magnolia grandiflora, Magnolia soulangeana și Magnolia stellata.

10. Magnolia – o floare a noilor începuturi

În multe culturi, magnolia este considerată un simbol al noilor începuturi, fiind adesea plantată în grădini ca un semn al speranței, creșterii și frumuseții care învinge timpul.

Concluzie

Magnolia nu este doar un copac cu flori spectaculoase, ci și un simbol al frumuseții eterne, al rezistenței și al rafinamentului. Cu parfumul său seducător și aspectul său regal, acest arbore rămâne o comoară a naturii, admirată de oameni din întreaga lume!

$$$

 Nu poți să vezi zâne dacă nu ești zănatic, spunea Nichita Stănescu. 

Nichita Stanescu s-a născut în 31 martie 1933, la Ploiești și a fost botezat Nichita după prenumele unui străbunic de origine rusă. Îl mai chema și Hristea, după bunicul din partea tatălui.

Sau, că limba română este “Dumnezeiesc de frumoasă”.

 Este frumoasă, mai ales când cuvintele sunt așternute cu dragoste de un mare poet, așa cum a fost Nichita Stănescu. Pe lângă dragostea de limbă, marele poet a fost fascinat și de frumusețea feminină.

Se spune că poetul a iubit cu patimă și foc și în viața sa s-au perindat 4 femei, pe care le-a iubit enorm. Acestea i-au fost muze, l-au inspirat și i-au arătat că viața nu este colorată numai pe hârtie.

În anul 1952, în ultimul an de liceu, se căsătorește cu Magdalena Petrescu, cu care avea să fie coleg la Filologie. După un an, relația lor se destramă.

Magdalena a fost sora celui mai bun prieten al viitorului poet. Din păcate, iubirea lor s-a stins prematur, după care Magdalena a emigrat în Australia.

Revine în țară după moartea poetului și răscumpără pianul lui Nichita, care astăzi este expus la muzeul din Ploiești. A fost o dragoste adolescentină, care, poate că, s-a terminat înainte ca să ajungă la maturitate. O dragoste neîmplinită în adevăratul ei sens, dar viața a continuat și în scurt timp și-a găsit o nouă mare iubire.

Doina Ciurea

În iunie 1962, avea să se căsătorească cu Doina Ciurea, o altă colegă de facultate. Oficial, va divorța 20 de ani mai târziu.

În anul 1964, avea să se îndrăgostească de Gabriela Melinescu. Relația lor a durat până în anul 1970, fără a fi oficializată. În anul 1978, o întâlnește pe Todorița Tărîță, Dora, cu 23 de ani mai tânără. Dora va rămâne alături de el până în 13 decembrie 1983, când poetul a trecut la cele veșnice.

Dora a fost ultima mare dragoste a poetului. Doina Ciurea, cea de a doua soție a poetului, a avut o viață fascinantă. În anul 1952, îl cunoaște pe Nicolae Labiș. Se îndrăgostește de poet și pentru că Labiș nu dădea semne că dorește o astfel de relație, Doina recurge la înscenarea unei tentative de viol. Poetul este dat afară din Uniunea Tineretului Muncitoresc.

Labiș a trecut peste acest incident și se hotărăște să se mute la Doina Ciurea. Relația lor a durat doi ani și s-a terminat lamentabil din cauza geloziei Doinei.

În anul 1962, Doina îl cunoaște pe Nichita Stănescu, cu care se căsătorește. Oficial, cei doi divorțează în anul 1981, dar în realitate, Nichita o părăsește după doi ani.

Doina avea ceva seducător. Era o frumoasă brunetă cu ochi negri, părul creț și tenul măsliniu. Într-o vizită pe care a făcut-o acasă la Lucian Blaga, acesta, cu toate că se afla la o vârstă înaintată, a fost vrăjit de frumusețea ei.

Gabriela Melinescu

Relația dintre Gabriela Melinescu și Nichita Stănescu a fost o poveste de dragoste irepetabilă, așa cum spunea poetul. Hărțuit prin tribunale de nevasta sa, Doina Ciurea, Gabriela renunță la această relație și pleacă în Suedia, unde se căsătorește cu un editor.

A fost invitat de mai multe ori la Stockholm de către Gabriela, dar Nichita a refuzat invitațiile motivând gelozia absurdă.

Pe Dora a cunoscut-o când avea 45 de ani, iar primele cuvinte pe care le-a rostit când a văzut-o au fost, ești a mea. Dora a rămas alături de poet până la moartea sa, după care s-a stabilit la Paris.

„Am avut și eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt, ci până în pânzele albe ale capătului. Faptul că ne iubeam ca disperații și eram în stare de orice unul pentru altul a făcut din relația mea cu Gabriela o poveste de dragoste și sex irepetabilă. Ce a existat însă între mine și Gabriela s-a dovedit a fi unic. Îmi aduc și acum aminte de buzele ei, de pielea ei, de formele minunate de care era suficient numai să mă apropii fără să le ating ca să mă fascineze. Doamne, ce frumos era, de ce a trebuit să se termine? … De ce a ars totul atât de repede?“, spunea cu regret Nichita Stănescu.

$$$

 O femeie isi facea cumparaturile la supermarket-ul din colt. Cumpara ea o cutie de lapte 1% grasime, un carton de oua, o cutie de suc de portocale, o cutie de cafea, o salata si niste costita afumata.

In timp ce le descarca la casa, in spatele ei, se asaza un tip beat si se uita lung la produse. Apoi spune:

– Tu sigur esti o femeie singura.

Femeia se uita contrariata la produsele de la casa si nu intelege de unde a tras betivul concluzia.

– Ai dreptate. Sunt singura, dar cum de ti-ai dat seama?

Betivul raspunde clatinandu-se:

– Pentru ca esti urata.