$$$

 S-a întâmplat în 12 martie1838: La această dată, apărea, din iniţiativa şi sub conducerea iniţială a lui George Bariţiu, „Gazeta de Transilvania", primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania.

Întemeiat de George Bariţiu, publicația a apărut la Braşov, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”. Mai apoi, de la 3 ianuarie 1849, s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849, „Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie şi 25 iunie 1838, a avut ca supliment „Foaie literară”, iar între 2 iulie 1838 şi 24 februarie 1865 „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Situându-se pe poziţii democratice patriotice şi iluministe, publicaţia lui Bariţiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzată prin libraria lui Iosif Romanov .

În timpul revoluţiei de la 1848 din Transilvania, a militat pentru egalitatea în drepturi între naţionalităţile din principat, unitatea naţională a românilor de ambele părţi ale Carpaţilor, desfiinţarea iobăgiei în Ţara Românească şi Moldova (în Transilvania fusese desfiinţată în timpul împăratului romano-german Iosif al II-lea) etc. „Gazeta de Transilvania” s-a bucurat de colaborarea unor personalităşi de seamă din viaţa culturală şi politică a românilor, ca Timotei Cipariu, Andrei Mureşanu, Florian Aaron, August Treboniu Laurian, Damaschin Bojincă, Pavel Vasici, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati etc. 

„Gazeta de Transilvania” a aăarut şi în Siberia sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei” în data de 13/26 octombrie 1918 – sub conducerea brașoveanului Voicu Nițescu, pentru a facilita recrutarea de voluntari pentru cel de- al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Tipărirea ei s-a realizat la tipografia cehă din Ekaterinburg și ziarul a oferit informații prizonierilor români de la Celiabinsk, Irkuțk și Vladivostok, în paginile ei fiind republicată dealtfel și „Declarația de la Darnița”. Până la sfârșitul anului 1918 au apărut șase numere, iar după mutarea redacției cu tot cu ziar la Irkuțk, în primul trimestru al anului 1919 au mai apărut alte șase numere. Din lipsa unei tipografii, ziarul a apărut aici scris de mână și parțial șapirografiat. „Gazeta de Transilvania” şi-a încetat apariţia în 1946. Din 1990, „Gazeta...” apare din nou, sub acelaşi nume. 

Cotidianul „Gazeta de Transilvania" era cunoscut pe plan internaţional aşa încât, în decembrie 1989, presa internaţională menţiona reapariţia unuia dintre ziarele europene cu o longevitate excepţională, din 1838 până în 1946, când a fost interzis de regimul comunist. În perioada comunistă, locul „Gazetei de Transilvania" a fost luat, la Braşov, de cotidianul „Drum Nou". În data de 26 iunie 2009, din păcate, activitatea „Gazetei de Transilvania” a fost suspendată din motive financiare și, mai apoi, proprietarul brandului a decedat, iar o eventuală viitoare apariție s-a îndepărtat în ceață odată cu incertitudinea proprietății...

Surse:

Hangiu Ion: Dicţionarul presei literare româneşti : (1790-2000. ). Bucureşti : Editura Institutului Cultural Român, 2004.

https://www.slideshare.net/levente78/01prima-nou-5746

http://www.bjbv.ro/scan/scan.php

http://muzeulmuresenilor.ro/arhiva/20-istoria-gazetei-de-transilvania

http://epochtimes-romania.com/news/brasov-cotidianul-gazeta-de-transilvania-nu-mai-apare---45673