$$$

 - Măi Ioane, ce-i necazul ? Parcă ești cam abătut.

- Petre dragă, bai ca ăsta niciodată n-am avut.

- Măi Ioane, ca-ntre prieteni, ți-a luat foc șura cu paie?

- Uite, vin de la un doctor și o zis c-o să mi-o taie.

- Să ți-o taie? zice Petre căscând ochii de uimire.

- Ce să-i faci măi Petre dragă, boala nu îți dă de știre.

De trei zile nu se scoală, nu știu ce mă fac cu ea.

N-o pot scoate nici pe-afară, că dacă boala se ia?

- Ioi Ioane, ai cu capul? Cum să faci una ca asta?

Mai bine ține-o ascunsă, să ți-o vadă doar nevasta.

N-ai cătat vreun leac, vreo babă, să-i descânte ca să-ți treacă?

- Am cătat diverse leacuri, dar degeaba că-i tot bleagă.

Prima dată, ca tot omul, cu oțet am tot frecat-o,

Mirosea de-ți muta nasul. Două zile am spălat-o.

Am dat-o cu alifie. Cred că era expirată,

Fiindcă i-a picat tot părul și se înfoiase toată.

Petrică îngălbenește. Nu-i venea deloc să creadă

Ce curaj avea Ionică. Lucru fără de tăgadă.

- La vreun doctor tu ajuns-ai? Vru iar Petre ca să știe. 

- Doctorul a zis c-o taie și îmi dă doar pielea mie.

- Ionele, treaba-i clară. Mintea-n cap îți cam dansează.

Ce să mai faci tu cu pielea? Sau, cumva ți-o împăiază?

- O întind și îmi fac tobă și mă duc cu plugușorul.

- Vai Ioane, bolunzit-ai? Să te vadă tot poporul?

- Cel mai rău de-acu, îi pare la nevasta mea frumoasă.

Ce mai mângâia la dânsa și în curte după casă.

Îi era așa de dragă că pe frunte-o săruta.

- Dute-n trăsnet măi Ioane! Cum să faci așa ceva?

- Acu', trec și peste asta și în târg, la primăvară,

Mă duc să îmi cumpăr alta, să nu mă fac de ocară.

Petre iar își miji ochii și e galben de mirare.

- Unde ai văzut Ioane? În ce târg sunt de vânzare?

- Se găsesc în târg măi Petre, mici și mari, de care-i vrea,

Aș lua una mai crudă, să mă folosesc de ea.

O pun pe a mea nevastă să o mulgă, să-i dea paie.

- Hopa! Ia stai tu Ioane. Ce-au zis doctorii că-ți taie?

- Vaca, Petre, că-i bolnavă și boala leac nu mai are,

Dar tu ce credeai măi Petre, de te miri așa de tare?

Mintea la prostii îți șade, dar n-am eu așa năpastă,

D-aia îți cam luceau ochii când vorbeam de-a mea nevastă!