$$$

 ION DACIAN

Ion Pulcă; 11 octombrie 1911, Saschiz, Mureș – 8 decembrie 1981, București

Ion Dacian a fost tenor, solist al Teatrului de Operetă, considerat unul din cei mai mari artiști ai operetei românești.

A urmat în paralel, la Cluj, cursurile Facultății de Drept, unde a obținut și Doctoratul în Drept, și ale Conservatorului de Muzică, avându-l profesor de Canto pe Ion Crișan.

Se spune că muzica era viața lui de mic, astfel că și-a început cariera în 1934 la Opera Română din Cluj, având roluri principale în Traviata de Verdi, Bărbierul din Sevilla de Rossini și Madama Butterfly de Puccini. Era o enciclopedie în muzică, vorbea și cânta în zece limbi, avea o cultură complexă și profundă în foarte multe domenii ca artă, literatură, filosofie și chiar știință.

În 1939 (la 28 de ani) a fost angajat de Nicolae Vlădoianu la Teatrul de Operetă și Revistă Alhambra din București, debutând în operetă cu Vânt de Primăvară de Joseph Strauss și ulterior în regie. Nicolae Vlădoianu i-a observat talentul, promovându-l în lumea muzicală a acelor vremuri, ba chiar i-a dat numele de scenă, inspirat de cel al satului Dacia din împrejurimile Clujului.

În perioada 1942–1947 a fost co-director al Teatrului Alhambra, interpretând roluri de june-prim în toate spectacolele muzicale ale acestuia.

În 1950 a fost înființat Teatrul de Stat de Operetă, unde a fost angajat prim-solist. A apărut într-o succcesiune de spectacole de succes printre care Liliacul și Sânge Vienez de Johann Strauss (fiul), Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino, Lysistrata de Paul Lincke, Vânzătorul de Păsări de Carl Zeller, Văduva Veselă și Paganini de Franz Lehár, My Fair Lady de Frederick Loewe, Secretul lui Marco Polo de Francis Lopez, Anton Pann de Alfred Mendelsohn și altele. Numit director al teatrului în 1963, a fost eliberat din funcție, fără explicații, la începutul anilor ’70.

În cariera sa, a interpretat 57 de roluri, jucând în peste 5.000 de spectacole și a regizat spectacole atât la București, cât și în alte orașe ale țării, luând parte la 120 de concerte cu diverse orchestre filarmonice.

A fost un artist de mare popularitate, iubit de public. A fost distins cu titlul de Artist al Poporului, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

S-a stins din viață în 1981 și se află înmormântat în curtea bisericii Sf. Gheorghe din cartierul Andronache din București.

În 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”. În anul 2000 prin hotărîre a guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” București.