De o frumusețe aparte, specială, luminoasă, actrița Silvia Popovici cucerea din prima clipă prin franchețe, talent, autenticitate, noblețe și delicatețea gesturilor. Pur și simplu, fascina. Era o taină. Am iubit-o în toate rolurile ei. Însă, dincolo de reflectoare și aplauze, Silvia Popovici a purtat cu ea o durere care a ucis-o.
Dacă vreți să aflați ce i s-a întâmplat și cine i-a pricinuit suferința, citiți textul de mai jos: -DFM-
„Silvia Popovici a fost parte din Generația de Aur a Teatrului Românesc. Nu a avut parte de rolurile pe care le-ar fi meritat, deoarece cuplul Ceaușescu nu a văzut cu ochi buni căsătoria cu demnitarul comunist Maxim Berghianu. Chiar soțul Silviei avea să mărturisească: „Față de Silvia Popovici conducerea de partid a avut o atitudine ostilă. Ostilă e puţin spus! Mie mi-a cerut oficial Ceauşescu ca Silvia să nu mai facă teatru şi film.
Întâi prin [prim-ministrul Ion Gheorghe] Maurer: ,,Ar fi bine [ca Silvia Popovici] să intre în învăţământ, să nu mai facă teatru şi film, pentru că Nicu [Ceaușescu] are gânduri mari cu tine!” Zic: ,,Tovarăşe Maurer, eu când am intrat în partid, nu am intrat pentru gândurile nimănui, n-am aşteptat nici funcţii, nici poziţii.” Am intrat din convingere! Ceauşescu s-a opus să mă căsătoresc cu Silvia. Mi-a spus: ,,Orice profesie, doctor, inginer, ce vrei, dar nu artist”! Nu știu de ce era aşa pornit”.
Berghianu, care a fost membru al Comitetului Central al PCR până în 1989, confirmă faptul că familia Ceaușescu a interzis-o pe Silvia Popovici.
„Când m-am căsătorit [cu Silvia Popovici] ştiam că o să am greutăţi. Şi Silvia, care este un om foarte înţelept, mi-a spus: ,,Maxim, vom avea amândoi de suferit, pentru că eu vin dintr-o lume şi tu vii din altă lume”. Dar între noi a existat un sentiment puternic şi ne-am căsătorit. A mai trecut un timp, Silvia a mai făcut un film-două. Într-o sâmbătă, eram la Manea Mănescu, care îmi zice: ,,Ştiţi, tovarăşe Berghianu, trebuie să vă spun o veste cam neplăcută! Tovarăşul Ceauşescu a cerut ca tovarăşa Silvia să nu mai facă teatru şi film!” ,,Du-te, domnule! Asta e invenţia ta”. ,,Nu mă credeţi?” ,,Nu!” ,,Haideţi la tovarăşul secretar general!”
A dormit doar cu medicamente
Ne-am dus. Și spun: ,,Tovarăşe Ceauşescu, uite ce spune Manea Mănescu, că dumneavoastră aţi fi spus ca Silvia să nu mai facă teatru şi film”. Zice: ,,Da!” ,,Cu ce drept, tovarăşe Ceauşescu? Dacă aveţi ceva cu mine, judecaţi-mă pe mine! Ca mine găsiţi o mie! Dar ce aveţi cu Silvia? Ce aveţi cu profesia ei? Ea are vocaţie pentru meseria asta! Ea nu poate trăi fără teatru! Ea simte nevoia să se descarce în meseria asta a ei! Eu nu pot să fiu criminal cu omul pe care-l iubesc”, a mărturisit soțul Silviei Popovici.
Și atunci, Elena Ceaușescu a decis ca Silvia Popovici să nu mai fie distribuită în filme. A apărut în doar două filme după 1980. Silvia Popovici avea să moară în 1993 la numai 60 de ani. Soțul ei lasă să se înțeleagă că interdicția de a mai juca i-a grăbit sfârșitul. „Din 1967 n-a mai dormit decât cu medicamente… a plâns nopţi întregi, pentru că ea trăia pentru teatru! Eu nu am făcut decât să o trag în jos şi să-i blochez drumul. Şi pentru asta mă simţeam vinovat”, spunea Berghianu.
A debutat în 1954 ca actriță în filmul „La mere”, realizat de studenți. În 1961, actrița devine celebră datorită rolului titular din pelicula de succes Darclee în regia lui Mihai Iacob, unde Silvia Popovici conturează o excepțională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu. Au urmat roluri în Omul de lângă tine (1961) și O dragoste lungă de-o seară (1963), ambele în regia lui Horea Popescu, precum și în Pădurea Spânzuraților (1967, r. Liviu Ciulei).
Consacrarea definitivă în cinematograful românesc a venit odată cu debutul regizoarei Malvina Urșianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul Gioconda fără surîs (1968). Silvia Popovici va rămâne multă vreme fidelă regizoarei, cu care va realiza și Serata (1971), Trecătoarele iubiri (1974), Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1979).
Preluare de pe site-ul Newsweek – autor Alex Darvari
O popularitate deosebită în rândul românilor a obținut cu rolul Oana din serialul TV Mușatinii, în regia Soranei Coroamă-Stanca (13 episoade).
Silvia Popovici s-a dedicat, însă, în principal teatrului, ea făcând parte din „Promoția de Aur” a teatrului românesc (1956), interpretând pe scenele Naționalelor din Craiova (1959-1963), Cluj (1963-1966) și București (1967-1993) nenumărate roluri, de o mare complexitate și valoare.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu