$$$

 🇷🇴Cel mai mare camion fabricat vreodată în ROMÂNIA ,si printre cele mai mari din lume a fost realizat între anii 1988 și 1990 la Întreprinderea de Autocamioane BRAȘOV sau STEAGUL ROȘU cum a rămas în istorie.

        -DAC 120 DE a ieșit de pe poarta fabricii în doar 20 bucăți.......

   -La vremea respectivă se susținea că era o copie după modelul american LECTRA HAUL, adaptat și reconfigurat în specific românesc..... Era conceput ca o autobasculantă de carieră cu o capacitate de transport de 120 de tone. Numele nu a fost ales întâmplător. DAC era brandul de camioane al constructorului brașovean STEAGUL ROȘU (redenumit ROMAN BRAȘOV în 1990), 120 reprezenta încărcătură maximă a basculantei exprimată în tone, iar DE sugera natura sistemului de propulsie: diesel-electric.

      -Greutatea fără încărcătură era de 90 de tone, avea o lungime de 10 metri, înălțime de 5,4 metri (aproximativ două etaje de bloc), iar diametrul roților era uriaș, de 3,2 metri. Propulsia consta în două motoare electrice a câte 520 de cai putere fiecare alimentat de un generator diesel fabricat la ELECTROPUTERE CRAIOVA....

    -Viteza maximă era de 70 km/h în regim de gol, respectiv 55 km/h cu încărcătură. Dispunea, de asemenea, de servodirecție, servofrână hidraulică și aer condiționat.

Cele două rezervoare de motorină însumau 3.200 de litri, în principiu putând rula fără oprire o săptămână. Pneurile fără camere erau produse de MICHELIN și costau 10.000 de dolari bucata și trebuiau să asigure cel puțin doi ani de rulaj în condiții de carieră și utilizare intensivă. Umflatul unei singure roți dura o jumătate de oră, cu o instalație de debit mare, iar presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape zece atmosfere.

      -Prețul era un atu pentru aceste supermașini, ajungând la aproximativ 300.000 de dolari per bucată, în timp ce alte mașini din această categorie fabricate în EUROPA de VEST și SUA aveau un cost de aproape 1.000.000 de dolari.

Web

$$$

 Legenda Pandorei este una dintre cele mai fascinante povești din mitologia greacă, oferind o explicație simbolică pentru originea răului și suferinței în lume.

 Această poveste începe cu Prometeu, cel care a furat focul de la zei și l-a oferit oamenilor, aducându-le lumină și cunoaștere. Zeus, regele zeilor, a fost profund jignit de acest act de nesupunere și a plănuit o răzbunare subtilă și perfidă pentru a-i pedepsi atât pe Prometeu, cât și întreaga omenire.

 Pentru a-și pune în aplicare planul, Zeus i-a cerut lui Hefaistos, zeul fierar, să creeze prima femeie de pe Pământ, modelând-o din lut.  

 Aceasta a fost Pandora, care în greacă înseamnă „cea care poartă toate darurile”. Fiecare zeu i-a oferit Pandorei câte un dar: frumusețe de la Afrodita, înțelepciune de la Atena, meșteșug de la Hermes și, cel mai important, o cutie misterioasă dăruită de însuși Zeus. Cutia era însoțită de instrucțiunea strictă de a nu fi deschisă niciodată.

 Pandora a fost trimisă pe Pământ ca soție pentru Epimeteu, fratele lui Prometeu. Deși Prometeu l-a avertizat pe Epimeteu să nu accepte niciun dar de la Zeus, Epimeteu a fost fermecat de frumusețea Pandorei și a ignorat avertismentul. Viața părea să decurgă lin, dar curiozitatea Pandorei creștea cu fiecare zi. Ce putea ascunde acea cutie misterioasă?

 În cele din urmă, Pandora nu a mai putut rezista tentației și a deschis cutia. Imediat, toate relele lumii au fost eliberate: boli, suferință, invidie, moarte, toate s-au răspândit peste omenire, transformând viața într-o luptă continuă. 

 Speriată și copleșită de ceea ce a făcut, Pandora a închis repede cutia, dar era deja prea târziu. Singurul lucru care rămăsese în cutie a fost Speranța, care, deși venită ultimă, avea rolul de a oferi alinare și putere oamenilor în fața tuturor nenorocirilor.

 Legenda Pandorei este adesea interpretată ca o alegorie despre consecințele curiozității și ale neascultării. De asemenea, subliniază ideea că răul și suferința sunt inevitabile în viața umană, dar că Speranța rămâne întotdeauna prezentă pentru a ne ajuta să facem față greutăților.

 Cutia Pandorei a devenit un simbol universal al consecințelor neprevăzute care pot rezulta din acțiuni aparent nevinovate.

 Această poveste a fost explorată și reinterpretată de-a lungul secolelor în diferite forme de artă, literatură și filosofie. Ea rămâne un memento puternic al dualității naturii umane: înclinația spre curiozitate și cunoaștere, dar și necesitatea prudenței și responsabilității. De asemenea, ne amintește că, indiferent de dificultățile cu care ne confruntăm, speranța este cea care ne poate ghida spre un viitor mai bun.

$$$

 CLERY SACHELARIE, un moşier cu origini greceşti, soțul MARIEI TĂNASE......

     - În 1950, MARIA TĂNASE a decis să-şi lege destinul de CLERY SACHELARIE, interpreta avea 37 de ani şi multe dezamăgiri amoroase la activ. Trăise prima mare dezamăgire din dragoste în adolescenţă când medicul de care s-a îndrăgostit nebuneşte a lăsat-o gravidă şi a abandonat-o.

    -Prin viaţa MARIEI TĂNASE, trecuseră până la 37 de ani, bărbaţi pe care îi iubise cu patimă, dar care o dezamăgiseră. CLERY SACHELARIE a fost prezent în viaţa MARIEI iniţial ca simplu prieten. Moşierul grec era căsătorit şi avea un copil pe vremea când făcea parte, ca amic, din anturajul interpretei. El a divorţat şi, în final, s-a căsătorit cu MARIA TĂNASE pe 27 decembrie 1950.

     -O parte dintre prietenii MARIEI nu l-au privit cu ochi buni pe CLERY SACHELARIE (Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie), considerându-l un cartofor care i-a tocat artistei averea. La data la care s-a căsătorit cu artista, din averea moşierului nu rămăsese mai nimic......

     - Dincolo de relaţii amoroase pasagere, care au continuat chiar şi după căsătorie, MARIA TĂNASE şi-a iubit soţul....

      ❤️😢 I-a mărturisit-o de pe patul de moarte, bolnavă de cancer, într-o scrisoare emoţionantă care a rămas în istorie drept "UNA DINTRE CELE MAI TULBURĂTOARE DECLARAŢIE DE DRAGOSTE".

„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie.

Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui.

Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte.

Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată.

Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată.

Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte.

Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare.

Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti.

Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa.

Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră.

Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primăvară şi galbene în toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoţie : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagănă…”

https://www.facebook.com/share/p/1FJa2oUbax/

sursa:Virgiliu Popescu

$$$

 PERSONALITATI ...

  ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️ SERGIU CELIBIDACHE...."Eu ma înclin în fața IAȘULUI..!"

     S-a născut în 1912, la ROMAN, în județul NEAMȚ. Pe când avea câteva luni, familia acestuia s-a mutat la IAȘI și de fapt, tatăl lui SERGIU, grec la origine, a fost multă vreme prefect al județului.

    Pe când avea 4 ani, SERGIU CELIBIDACHE a început să studieze pianul, însă înstărita sa familie considera această preocupare cel mult o metodă de petrecere a timpului liber. Părinții lui SERGIU CELIBIDACHE își doreau cu orice preț ca fiul lor să devină inginer și mai mult de nevoie, acesta s-a înscris la UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ din BUCUREȘTI. A renunțat după numai un an, dar din acel moment, părinții nu i-au mai trimis nici măcar un leu. Nu a fost o problemă pentru tânărul CELIBIDACHE, care și-a asigurat traiul predând lecții de pian.

     Cu un an înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, s-a înscris la Academia de Muzică din BERLIN. În paralel, a făcut și cursuri de psihologie și metafizică, și una peste alta, a fost apreciat de toți profesorii săi. Așa se face că imediat după terminarea Războiului, lui CELIBIDACHE i se dă pe mână Filmarnonică din BERLIN....

     Avea doar 33 de ani când a devenit dirijorul acestei prestigioase orchestre, pe care a și condus-o până în 1952. CELIBIDACHE a trebuit să renunțe după ce vechiul dirijor a fost achitat în procesul în care era acuzat că ar fi colaborat cu autoritățile naziste. Tot răul a fost spre bine, pentru din acel moment, lui CELIBIDACHE i s-a cerut să dirijeze orchestre din ITALIA, ANGLIA, ARGENTINA, MEXIC sau CANADA.

În 1978, la mai bine de 40 de ani de când plecase din ROMÂNIA, CELIBIDACHE a acceptat să dirijeze Filarmonica „GEORGE ENESCU ” din BUCUREȘTI. Într-o înregistrare, care din motive evidente, a fost difuzată abia după Revoluție, se aude cum CELIBIDACHE le spune membrilor orchestrei: ”În ţara asta nu se poate face nimic. Am lăsat (…) o listă cu instrumentele necesare orchestrei. Nu sunt nici instrumentele, nici lista nu se mai găseşte… Dar se vrea, mă rog, să facă orchestra Filarmonicii din BUCUREŞTI turnee în străinătate cu CELIBIDACHE! (…) Voi merge (…) în aceste turnee când veţi avea aceeaşi diurnă ca mine. Nu cu şapte dolari pe zi, fierbător, ibric, salam de SIBIU, caşcaval, ouă fierte de acasă. Eu nu pot sta la un hotel de cinci stele, iar voi, la unul de două sau chiar de una. Nu pentru că sunt eu CELIBIDACHE, (…) ci pentru că sunt român, ca şi voi“.

      SERGIU CELIBIDACHE s-a mai întors în ROMÂNIA abia după 1990, și până la momentul morții sale, a ocupat funcția de director al Filarmonicii din MUNCHEN.

Pe finalul vieții, s-a retras în FRANȚA, în mica localitate NEUVILLE sur ESSONE, unde a și fost îngropat. 

S-a stins din viață în 14 august 1996, la vârsta de 84 de ani.”

Eu mă simt natural român, mai român decât atunci când am plecat, pentru că tot ce am făcut a fost pornind de la o oarecare bogăţie şi complexitate pentru care IAŞUL are o mare vină sau un mare merit.

 Eu mă înclin în faţa IAŞULUI, în faţa dărniciei atotştiutoare a oraşului ăsta care şi-a călăuzit copiii şi înzestrat aşa încât nu a fost un moment de îndoială în mine în privinţa drumului pe care trebuia să merg. Asta se datoreşte Iaşului. Dacă azi mi-a rămas o mare doză de poezie, pe care de multe ori reuşesc să o materializez şi în muzică, asta se datoreşte în întregime Iaşului. Toată copilăria, toată adolescenţa am petrecut-o lângă personalităţi enorme ca: MIHAIL SADOVEANU, fraţii TEODOREANU, MIHAI CODREANU, DEMOSTENE BOTEZ, OCTAV BOTEZ, profesorul meu. Deci din punct de vedere al înzestrării, IAŞUL mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om, şi, după aceea, într-adevăr, să pot ieşi cu uşurinţă din labirintul îndoielilor. Şi când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat ca ieşean, adică cu înţelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie şi adolescenţă, de IAŞUL care, a fost oxigenul tuturor.”

https://www.librariilealexandria.ro/

CONSIDERAȚIE ȘI RESPECT!

$$$

 

Bustul-MARIEI BARBERINI DUGLIOLI.....

        Primul lucru care uimește la acest bust este lucrarea extraordinară a gulerului din dantelă, realizat atât de realist încât pare făcut din țesătură și nu sculptat în marmură.....

       Câtă frumusețe în amintirea unei tinere nefericite: MARIA BARBERINI DUGLIOLI, fiica lui CARLO BARBERINI, fratele Papei URBAN VIII.

      -A avut mare ghinion pentru că s-a măritat cu un nobil din BOLOGNA și a murit la scurt timp după aceea în timpul travaliului primului ei copil, la 22 de ani, în 1621....😢

 -Familia BARBERINI, lovită de această imensă durere, a vrut să-și amintească veșnic de ea și l-a rugat pe GIAN LORENZO BERNINI, câțiva ani mai târziu, să-i execute un bust din marmură..... 

        -Potrivit unor surse, bustul nu a fost executat integral de BERNINI, ci și de GIULIANO FINELLI, sculptor al lui CARRARE, maestrul său în arta sculpturii în marmură... 

    Lucrarea este păstrată la Muzeul LUVRU din PARIS.

Web

$$$

 ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️🙏PODUL lui DUMNEZEU este cel mai mare pod natural din ROMÂNIA🇷🇴,și al doilea ca mărime din EUROPA.....

- Podul NATURAL de la PONOARELE are 30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime. Este unic în lume, fiind singurul pasaj natural deschis traficului rutier, inclusiv de mare tona.

-PODUL lui DUMNEZEU s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate.

-Pasajul unic se află în centrul localităţii mehedinţene PONOARE. Este o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua BAIA de ARAMĂ – DROBETA TURNU-SEVERIN.

 Podul Natural traversează VALEA PRAGULUI.

-Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din CROVUL PEȘTERII, de unde se dezvăluie deschiderea spre VALEA PRAGULUI şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremuirii.

-Privit din partea opusă, dinspre VALEA TURCULUI, PODUL se impune ca un arc uriaş, împietrit, pe sub care se admiră DEALUL PEȘTERII şi seninul cerului.

PONOARELE dispune de un mare potenţial turistic. Începând cu anul 2004, zona PONOARELE cu monumentele ei naturale şi istorice este inclusă în aria GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINȚI. În apropierea Podului lui DUMNEZEU se află și două lacuri, mai puțin obișnuite, ZĂTONUL MARE și ZĂTONUL MIC, care comunică pe căi subterane cu sistemul carstic.

-În imediata apropiere a PODULUI lui DUMNEZEU se află PEŞTERA de la POD sau PEŞTERA PONOARELE. Peștera are o lungime de 734 m şi reprezintă un prim drenaj al apelor între ZĂTON şi subsolul ciuruit de galerii.

-Intrarea are forma unei arcade care prezintă similitudine cu PODUL . Ea are lăţimea de 15 m şi înălţimea de peste 3 m. E bine ca peştera să fie vizitată cu ghid şi echipament adecvat, ieşirea spre ZĂTON fiind foarte dificilă.

Web

$$$

 ȘTIAȚI CĂ?

"Conform filozofiilor orientale, fie că sunt indiene, chineze, tibetane sau thailandeze, partea stângă a corpului este total diferită de partea dreaptă. Chiar și unele tradiții monahale budiste includ în preceptele lor ca monahii să doarmă pe partea stângă.

Deși sună ciudat, odihna și somnul pe partea stângă au multe beneficii pentru sănătate.

▪︎LIMFA se drenează spre stânga.

Partea stângă a corpului este partea dominantă a sistemului limfatic. Cea mai mare parte a limfei se scurge în canalul toracic situat pe partea stângă. În calea sa, limfa transportă proteine, metaboliți ai glucozei și deșeuri care sunt purificate de ganglionii limfatici pentru a fi drenate pe partea stângă.

Derivat din cele de mai sus, este obișnuit să deducem în medicina orientală că afecțiunile din partea stângă a corpului se pot datora congestiei cronice a sistemului limfatic.

▪︎PRIORITĂȚILE ORGANISMULUI .

Conform Ayurveda, congestia are loc în organism prin respectarea anumitor priorități. Dacă sistemul limfatic este cogestionat, ulterior ficatul și sângele se saturează cu substanțe toxice. Simptomele primare ale congestiei apar pe partea stângă a corpului înainte de a se muta în partea dreaptă, unde apar mai târziu.

▪︎Obosit după masă?

Sugestia indiană este ca, dacă iei o pauză după ce ai mâncat, fă-o întinzându-te pe partea stângă.

▪︎Timpul de pauză nu trebuie să depășească 10 minute și este diferit de somnul de după-amiază, care este de obicei de 20 de minute sau mai mult.

▪︎Stomacul și pancreasul atârnă pe partea stângă. Când vă întindeți pe partea stângă, ambele atârnă în mod natural, permițând o digestie optimă și eficientă.

▪︎Alimentele sunt determinate să se miște în mod natural prin stomac, iar enzimele pancreatice sunt secretate treptat și nu dintr-o singură mișcare, ceea ce se întâmplă dacă te întinzi pe partea dreaptă.

▪︎Când stai întins pe partea stângă, ficatul și vezica biliară atârnă de partea dreaptă.

▪︎Odihna pe partea stângă le permite să atârne și să-și secrete enzimele prețioase în tractul digestiv, emulsionând grăsimile și neutralizând acizii din stomac.

▪︎Când sistemul digestiv este stimulat în acest fel, ciclul tău digestiv este mai scurt și nu te lasă lent pentru restul după-amiezii. Încearcă să te odihnești 10 minute pe partea stângă după ce ai mâncat.

▪︎Simțiți-vă plin de energie și nu obosiți după ce mâncați.

▪︎Încercați să mâncați relaxat la prânz și nu uitați să vă odihniți pe partea stângă și să verificați că vă veți simți mai energici și cu o digestie mai bună.

Magia dormitului pe partea stânga.

▪︎ Cea mai bună eliminare. Intestinul subțire elimină toxinele prin valva ileocecală (VIC) din partea dreaptă a corpului la debutul intestinului gros. Intestinul gros este situat pe partea dreaptă a corpului, traversează abdomenul și coboară pe partea stângă.

▪︎Prin VIC, dormitul pe partea stângă permite gravitației să stimuleze mai ușor deșeurile corporale în intestinul gros din intestinul subțire.

▪︎In timpul noptii, continuând să dormi pe partea stângă, resturile se mișcă mai ușor spre colonul descendent iar dimineața eliminarea va fi mai ușoară.

Cea mai bună funcționare a INIMII.

▪︎Mai mult de 80% din inimă este situată în partea stângă a corpului. Dacă dormi pe partea stângă, limfa drenată către inimă va fi condusă de gravitație, ajutându inima în timp ce dormi.

▪︎Aorta, care este cea mai mare arteră a corpului, iese din partea superioară a inimii și se arcuiește la stânga înainte de a coborî în abdomen. Când doarmi pe partea stângă, inima pompează mai ușor sângele în aorta descendentă.

▪︎Dormitul pe partea stângă permite intestinelor să se îndepărteze de vena cavă care transportă sângele înapoi la inimă. În mod remarcabil, vena cavă se sprijină pe partea dreaptă a coloanei vertebrale, așa că atunci când vă culcați pe partea stângă, viscerele se îndepărtează de vena cavă.

Din nou gravitația face ca inima să lucreze mai ușor.

▪︎SPLINA face parte din sistemul limfatic și se află, de asemenea, pe partea stângă a corpului. Funcția sa este cea a unui ganglion limfatic mare care filtrează limfa și în plus filtrează sângele. Când vă culcați pe partea stângă, întoarcerea lichidului în splină este mai ușoară și are loc mai ușor prin gravitație.

Sistemul limfatic drenează toate celulele corpului prin contracții și mișcări musculare și nu prin pomparea inimii. Ajutând limfa să se scurgă în splină și inimă prin gravitație este o modalitate simplă de a vă purifica corpul fără să faceți nimic."

Web