$$$

 E P O C A 

Alexandru MACEDONSKI

Unui om în toată firea e moral să-i zici smintit,

Dar nebunului pe nume dacă-i zici, e necinstit.

Trebuiește- ntotdeauna spre a fi-n moralitate

Să te faci apărătorul caselor de sănătate ;

La nebun să-i zici cuminte, pe neghiob să adorezi

Și de s- află in Mărcuța geniu să îl decretezi.

În nimica, de-azi-nainte, răul nu-și mai are leacu,

Și o nație mai bine nu s-a dat de-a berbeleacu,

Iar desigur niciodată dezmățarea n-am domnit

Într-o epocă fatală, sub un aer mai tâmpit...

În tot locul predomnește o sfruntare colosală...

Imoralul ia cuvântul și-ti vorbește de morală...

Cine crezi că ți-e prieten ți-e dușman neîmpăcat...

N-ai să faci un singur bine, c-ai făcut și un ingrat,

Cine crezi că e mai nobil e mai plin de lașitate...

Tot netrebnicul se crede scriitor de-nsemnatate...

Nu e om care sub masca unui vecinic carnaval

Că lozincă să nu poarte :" Interesul personal".

Legile sunt o minciună : slove puse pe hârtie...

Ziaristica mai toată cuib nerod de mișelie.

Cei de sus își umplu punga; cei de jos, cu mare zor,

Se silesc ca să-i ajungă pentru-a-si umple și pe-a lor.

"Patria" e-n orice gură, "Pentru patrie" sunt toate...

Toți voiesc la mal s-o scoată, însă niminea n-o scoate.

$$$

 I M N N E A M U L U I 

Vasile MILITARU

Veniti romani din larga zare

Mereu sa fim uniti , mereu !

Sa faurim o tara mare

Sa placa si lui Dumnezeu .

Si cand spre noi veni - vor iara

Vrajmasii care vin si pier ,

Noi sa fim traznet ce doboara

Stejari cu fruntea pan ' la cer ,

Sa stie cei ce prada vor

C - aici va fi mormantul lor.

Ca noi prin munti si vai manoase

Pe care ard faclii de maci ,

Avem comori de sfinte oase ,

Avem stramosi romani si daci !

Trait - am veacuri de robie :

Stramosii ne - au fost trasi pe roti ,

Dar am pastrat a noastra glie

Si vom pastra - o - n viata toti !

$$$

 

CĂTRE MARTIRII ROMÂNI DIN  1848-1849 

Andrei MUREȘANU

Dormiţi în pace, umbre, martirii românimei,

Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!

Bătrâni cărunţi cu vază, voi floarea tinerimei,

Ce-n lupte sângeroase căzând, v-aţi rupt de noi!

Pământul ne desparte, iar cerul ne uneşte

În patria cea sfântă, egală pentru toţi,

Acolo nedreptatea şi ura nu răzbeşte,

Nu cumperi cu vieaţa pământul de trei coţi.

Voi v-ati plinit chemarea şi sânta datorinţă,

Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-aţi luptat!

Păstrând viitorimei modelul de credinţă,

Ce Patria ni-l cere ş-augustul împărat!

A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie,

Iar dulcea suvenire în inimi de roman!

Mihalţul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie,

Că nu e laş românul, nu fuge de duşman!

Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ş-alţi o sută

Vor sta pururea faţă cu orişice eroi,

Şi până când naţiunea română-i prevăzută

Cu stâlpi aşa gigantici, nu-i pasă de nevoi!

Uniţi-vă cu Mircea, voi umbre glorioase,

Al cărui nume-însuflă respect şi la păgân,

Precum a lui bravure şi fapte generoase

Fac sacră suvenirea-i la fiece român!

Uniţi-vă cu Ştefan, principele cel mare

Ce-l recunoaşte întreaga Europa de erou,

Supt care românimea scăpată d-apăsare,

Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou!

Sau cu Mihai eroul şi cu Ioan Corvinul,

Genii românimei d-a căror rari numiri

Ce luce-n Istorie întocma ca rubinul,

Şi astăzi se înfioară a turcilor oştiri!

Nu plângeţi mame, fiii, căci ei ne-au scos din moarte

Onoarea, existinţa, tezaurul mai frumos;

Prin sângele lor sacru s-a şters tirana soarte,

S-a stins pentru pururea suspinul dureros,

Surori, nu plângeţi fraţii, căci ei vă liberară

De turmele rebele, al căror scop au fost:

Să taie tot, să arză, cu furie tătară,

La prunci, femei, fetiţe, să nu dea adăpost.

Copile ruşinoase, voi plângeti cu durere

Pre-amanţii, cari în lupte cu glorii au căzut!

Dar nu ştiţi, că-a lor inimi juraseră-n tăcere,

A fi eroi prin moarte, iar nu sclavi, ca-n trecut!

Dormiţi, dormiţi în pace, voinici feciori de munte,

Subţiri şi-nalţi ca bradul, cu braţe de eroi,

Dedaţi din tinereţe a merge tot în frunte,

A nu şti de pericul, de moarte şi nevoi!

Iar voi, plăntuţe crude, ce-acum păşiţi în lume,

Păstraţi cu reverinţă acest act omenos,

Săpând profund în inimi al bravilor fraţi nume,

Ce sângele-şi vărsară în câmpul glorios!

$$$

 Acum 80 de ani. Mai 1945.

Sfârşitul celui de-Al doilea Război Mondial în Europa!

Câteva repere/caracteristici (III)

Alesandru DUTU 

. Efectivele armatei române! 

♦ La 22 iunie 1941 România dispunea de un potenţial mobilizabil de aproximativ 2 200 000 (16,2% din populaţia ţării – 13 535757 locuitori – şi 32,9% din numărul bărbaţilor). 

♦ În planul de mobilizare erau incluşi 1 431 540 militari. În anii următori situaţia s-a prezentat astfel: 1 437 657 oameni în 1942 şi 1 447690 în 1943, din care ofiţeri – 52 000/59 038, subofiţeri – 53 840/56 993, trupă – 1 331 817 /1 431659. 

♦ În momentul declanşării războiului se aflau sub arme 625 524 militari, din care 274 505 (44%) au participat la prima fază a operaţiilor militare.  

♦ Efectivele maxime au fost mobilizate în aprilie 1943 (934 632 militari); în ţară cele mai multe efective au fost înregistrate în noiembrie 1941 (575 358), pe front în noiembrie 1942 (380 103), iar în Transnistria în aprilie 1943 (118 413). 

♦ Efectivele propriu-zis operative (fără cele din Transnistria) au fost superioare celor din ţară doar în octombrie şi noiembrie 1942, în timpul bătăliei de la Stalingrad. 

♦ În perioada noiembrie 1941 – ianuarie 1942, militarii dislocaţi în Transnistria cu misiune de pază şi siguranţă au fost superiori ca număr celor aflaţi în zonele efective de luptă. 

♦ Pe bătălii, cele mai numeroase efective au fost angajate în operaţiile militare din Basarabia şi nordul Bucovinei – 418 760 militari, la Odessa – 426 440 şi în bătălia de la Stalingrad – 230 872; la nord de Marea Azov au luptat 75 046 militari, în Crimeea – 78 241, la sud de Harkov – 64127, în Caucaz – 84 012 (arhivele oferă cifre diferite, de la o sursă la alta). 

♦ La 20 august 1944 armata română era încadrată cu 1 171 968 militari, repartizaţi astfel pe categorii: 39 697 ofiţeri (17 086 activi şi 22 611 de rezervă), 50 913 subofiţeri (36 100/14 813 de rezervă), 1 059 579 trupă – 742 026 concentraţi, 172 708 contingente active şi 144 845 recruţi –, 11 148 elevi în şcolile militare de ofiţeri (1 890 activi şi 9 258 de rezervă), 16 631 elevi în şcolile militare de subofiţeri (5 840/10 791 de rezervă), precum şi alte categorii de personal. Dintre aceştia 431 888 erau angajaţi în dispozitivul de luptă din Moldova şi sudul Basarabiei, iar restul (63%) în interiorul ţării. 

♦ După 23 august 1944, în prima fază a luptelor duse împotriva trupelor germane au fost angajaţi circa 500 000 de militari, efectivele scăzând în perioada următoare, pe măsura îngustării frontului încredinţat, a prevederilor Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi a reducerilor impuse Comisia Aliată de Control (partea sovietică).

♦ La 15 octombrie 1944 erau angajaţi în confruntarea cu trupele germane şi ungare 282 035 de militari (alţi 407 859 încadrând unităţile şi formaţiunile de Interior), la 15 decembrie - 146 371, la 10 aprilie - 172 317.

♦ La 12 mai 1945, efectivele armatei de ridicau la 413 282 de militari (22 853 odiţeri, 32 329 subofiţeri şi 359 100 trupă), din care pe front 189 171 (8 638 ofiţeri, 9 795 subofiţeri, 170 738 trupă) şi 24 111 în interior (13 215 ofiţeri, 22 534 subofiţeri şi 188 362 trupă). Unităţile de pe front dispuneau de 58 010 cai.

 

Pe larg: Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941 – 1945. Dicţionar, Editura Encicopedică, Bucureşti, 2017.

$$$

 30 aprilie 1994: S-a stins din viață actorul Dorin Dron.

Dorin Dron (27 februarie 1920, Cernești, Botoșani – 30 aprilie 1994, București) a fost un actor și regizor român.

A tradus mai multe piese de teatru, ca de exemplu Lungul drum al zilei către noapte, Luna dezmoșteniților (ambele de Eugene O'Neill), A douăsprezecea noapte (de William Shakespeare) etc.

BIOGRAFIE

A fost sportiv de performanță – portar în cadrul unor echipe de hochei. Un timp a fost traducător al textelor antologice ale dramaturgiei internaționale, care au fost montate pe scenele teatrelor din România.

În anii 1940 a urmat cursurile Facultăților de Drept și ale Academiei comerciale din București iar în 1942 a susținut Doctoratul în științe juridice la Facultatea de Drept din Milano, după care a revenit la București, unde a practicat avocatura pentru scurt timp.

ACTIVITATE

A interpretat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (numit o perioadă „Teatrul Municipal”), la Teatrul Național Radiofonic, dar și sporadic, în emisiunile de televiziune. A fost asistent de regie și după regizor secund alături de Liviu Ciulei.

Filmul de debut, în 1957, a fost „Erupția”, în urma acestui rol Lucia Sturdza-Bulandra l-a angajat la Teatrul Municipal, unde a activat permanent.

În București, Dorin Dron a fost adeptul și promotorul modei malagambiste, caracterizată prin sacoul în carouri specifice, costumația lansată de bateristul și șeful de orchestră Sergiu Malagamba.

La începutul anului 1960 s-a alăturat unor intelectuali care considerau că traducerile din literaturile occidentale erau o „breșă” care trebuia exploatată, făcând mai târziu traduceri din dramaturgia americană.

Între 1957 și 1987 a fost distribuit în peste 35 de filme artistice românești și coproducții cinematografice cu participare internațională.

FILMOGRAFIE

Erupția (1957)

Băieții noștri (1960)

Aproape de soare (1961)

Post restant (1962)

Celebrul 702 (1962)

Pisica de mare (1963)

Codin (1963)

Pași spre lună (1964)

Anotimpuri (1964)

Balul de sîmbătă seara (1968)

Gioconda fără surîs (1968)

Ultima noapte a copilăriei (1968)

Moartea lui Joe Indianul (1968)

Prieteni fără grai (1969)

Cine va deschide ușa? (1969)

Castelul condamnaților (1970) - ofițer român (nemenționat)

Brigada Diverse intră în acțiune (1970)

Puterea și adevărul (1972)

Cu mîinile curate (1972) - Scorțea

Explozia (1972)

Zestrea (1973)

Cercul magic (1975)

Trei zile și trei nopți (1976)

Povestea dragostei (1977)

Tufă de Veneția (1977)

Accident (1977) - Ilie Antoniu

Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 7, 9, 11 - Clark Norman

Profetul, aurul și ardelenii (1978) - domnul Hoffman

Totul pentru fotbal (1978)

Bietul Ioanide (1980)

Ștefan Luchian (1981)

Lovind o pasăre de pradă (1983)

Căutătorii de aur (1988)

$$$

 

MAI cu bucurie ! 

𝙈𝙖𝙞 încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieșit. De o mie de ori. 

𝙈𝙖𝙞 nădajduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori. 

𝙈𝙖𝙞 cred. Chiar dacă m-am îndoit. De o mie de ori. 

𝙈𝙖𝙞 rămân puțin. Chiar dacă imi vine să fug. 

𝙈𝙖𝙞 zâmbesc totuși. Chiar dacă imi vine să plâng. 

𝙈𝙖𝙞 mângâi. Chiar dacă îmi vine să lovesc. 

𝙈𝙖𝙞 cânt. Chiar dacă îmi vine să urlu. 

𝙈𝙖𝙞 insist. Chiar dacă îmi vine să renunț. 

𝙈𝙖𝙞 visez. Chiar dacă mi se spune că e în zadar. 

𝙈𝙖𝙞 cred în frumos. Chiar și când mă înconjoară urâtul. 

𝙈𝙖𝙞 vreau să zbor. Chiar dacă mi s-au topit prea multe perechi de aripi. 

𝙈𝙖𝙞 lupt să mă înalt. Chiar dacă lanțuri grele mă țin pe pământ. 

𝙈𝙖𝙞 merg puțin. Chiar dacă am obosit. 

𝙈𝙖𝙞 lupt să devin un om bun. Chiar dacă m-am săturat și eu de câte cusururi am. 

𝙈𝙖𝙞 cred în mine, un pic. Chiar și când imi pare imposibil să o fac. 

𝙈𝙖𝙞 iubesc. Chiar și când nu primesc răspuns. Mă 𝙢𝙖𝙞 las iubit. Chiar când mi se pare că nu merit. 

Mă ridic. Mă 𝙢𝙖𝙞 ridic. Chiar dacă.. cred că nu mai pot. Cum să renunț? Acum, în 𝙈𝙖𝙞? 

Nu. Nu mai fug. Știu c-am fugit de mii de ori. Dar nu mai fug, domnule!  Stai. . Afară e 𝙈𝙖𝙞 . 

E 𝙈𝙖𝙞 și în inima mea. Din ce in ce mai 𝙈𝙖𝙞. . ❤

$$$

 „Mary, cred că sunt bisexual.”

„Nu, Freddie, ești gay.”

Cu aceste două propoziții s-a încheiat una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din istoria muzicii pop — povestea dintre doi tineri, Freddie Mercury și Mary Austin, care au împărțit totul până când unul dintre ei a încetat să se mai mintă pe sine.

Scena, unul dintre momentele-cheie ale filmului Bohemian Rhapsody, s-a petrecut în 1976, în casa lor din cartierul londonez Kensington, când deja erau împreună de șase ani. Se cunoscuseră într-un mod foarte simplu, la piața din cartier, unde Freddie și bateristul Roger Taylor vindeau haine second-hand. Deși nu a fost dragoste la prima vedere, destinul era deja scris. „Mi-au trebuit cam trei ani ca să mă îndrăgostesc cu adevărat de el.” „Dar n-am mai simțit așa ceva pentru nimeni înainte,” a mărturisit Austin într-un interviu emoționant pentru Daily Mail, în 1999.

La început au locuit împreună într-o cameră închiriată cu 10 lire pe săptămână pe Victoria Road. „Aveam atât de puțini bani încât ne-am permis doar o pereche de perdele, pe care le-am agățat în dormitor.” „Împărțeam baia și bucătăria cu un alt cuplu,” a povestit Austin, care puțin mai târziu avea să fie martoră directă la ascensiunea fulminantă a trupei Queen.

Să-i dai drumul

De fapt, unele dintre fotografiile care apar pe primul album al trupei au fost făcute în apartamentul în care s-au mutat după ce Queen a semnat contractul de discuri, pe Holland Drive. Totul părea să meargă bine între cei doi, dar Austin a început să se simtă dată la o parte. „Lucrurile s-au schimbat pentru el și pentru trupă.” Freddie era atât de bun pe scenă, încât simțeam „uite, un star în devenire”. E pe drumul lui și nu cred că mai are nevoie de mine. „M-am retras, ca să-l las să plece.”

Dar Mercury simțea, probabil, că dragostea vieții lui îi alunecă printre degete și a încercat să o lege de el cerând-o în căsătorie chiar în ziua de Crăciun din 1973. „Mi-a dat un cadou într-o cutie.” Înăuntru era altă cutie, și tot așa, până am ajuns la una foarte mică. Când am deschis-o, era un inel egiptean cu un gândac superb.” Cu toate acestea, nu au discutat niciodată despre o dată a nunții, iar planurile s-au diluat încet-încet în marea de excese adusă de succes.

Când Queen era deja în vârf, după lansarea primelor trei albume, Austin a început să simtă că logodnicul ei nu era complet fericit cu ea. „L-am iubit cum n-am mai iubit pe nimeni, dar ceva nu era în regulă. Parcă avea nevoie de altceva.” „I-am spus că simt că l-am legat cu o curea, că e timpul să plec.” Dar el insista: „E în regulă, pe bune.” „Te iubesc.”

În 1976, Austin nu mai avea niciun dubiu că Freddie avusese mai multe relații homosexuale, și a decis să-i deschidă ușa spre adevăr. A doua zi a părăsit casa, punând capăt relației lor amoroase, dar nu și prieteniei. Freddie a cerut casei de discuri să-i cumpere un apartament de 300.000 de lire, iar ea a rămas în preajma trupei, devenind secretara lor.

După ani de excese — petrecerea de Halloween din 1978 organizată de Freddie este considerată una dintre cele mai sălbatice din istorie, conform legendei —, când cântărețul a fost diagnosticat cu HIV, ea a fost prima care a aflat. Și i-a fost alături până în ultima clipă: „Într-o zi a decis că e suficient și a renunțat la tot tratamentul medical care îl ținea în viață. A privit moartea în față și a spus «ok, o accept, plec acum.» A fost destul de liniștit, a murit cu un zâmbet pe față.”

Austin a avut mari dificultăți în a-și reconstrui viața („toți cei din jur simțeau că trăiesc în umbra lui Freddie”). Eroul pop i-a lăsat jumătate din avere — peste 13 milioane de euro —, o parte din drepturile de autor și un conac. Iar doar ea știe unde se află cenușa lui.