luni, 25 martie 2024

+++

 

Rugăciune la Buna Vestire🙏

,,Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai presus decât îngerii și arhanghelii, și mai cinstită decât toată făptura, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție, și arată mila ta poporului dreptcredincios.

Izbăvește orașul acesta, toate orașele și satele, țara aceasta, și tot poporul binecredincios de toate nevoile, de boli, de cutremur, de potop, de foc, de război, de toate durerile și necazurile. Ca să nu fie încercați robii tău nici de suferințe, nici de spaime, nici de moartea, nici de dreapta mânie a lui Dumnezeu, ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Preacurată Fecioară.

Roagă-te, Maică, pentru buna întocmire a văzduhului, ca pământul să-și dea roadele sale spre hrănirea tuturor. Aducându-ţi aminte de robi tăi, și netrecând cu vederea lacrimile și suspinele lor, fii ocrotitoarea tuturor.

Pe cei rătăciți povățuiește-i, pe prunci hrănește-i, pe tineri îi învață, pe cei bătrâni întărește-i, pe cei bolnavi însănătoșește-i.

Dar mai cu seamă, păzește și întărește sfânta Biserică a Fiului Tău.

Învrednicește-ne, Maică a tuturor, prin rugăciunile tale, să fim și noi părtași vieții celei fără de sfârșit, și astfel să stăm fără de rușine în ziua judecății de-a dreapta Fiului Tău și Dumnezeului nostru. Amin.”

***

 

25 martie- SĂRBĂTOAREA BUNEI VESTIRI se mai numește și ZIUA CUCULUI, denumire legată de cântecul cucului care începe întotdeauna de BLAGOSLOVENIE și se sfârșește la SÂNZIENE 24 iunie .


Dintre toate păsările care înfruntă rigorile iernilor specifice climatului temperat-continental sau care poposesc aici numai pentru vărat, cucul ocupă un loc privilegiat. În ornitologia românească nu există o altă pasăre căreia poporul să-i fi dedicat atâtea legende, povești, cântece și proverbe. Cucul nu este o pasăre cântătoare și nici nu încântă prin coloritul penelor sale. Ca înfățișare este un uliu în miniatură. Fiind o pasăre mică, aportul ei la distrugerea dăunătorilor este neglijabil. Cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și nu-și hrănește puii. Își depune ouăle prin cuiburile altor păsări, iar puii săi, mai robuști, își răstoarnă frații vitregi peste marginile cuibului pentru a profita de un surplus de hrană și a se dezvolta mai rapid. Fiind simbol al primăverii, al timpului frumos și al dragostei pătimașe, poporul îi iartă toate păcatele.


În povestiri de o rară frumusețe, cucul este antropomorfizat, fiind argat, slugă, tâlhar, haiduc, părinte, soț, amant etc. Sursă inepuizabilă de inspirație în cântecele de dor și jale, cucul amplifică sentimentul de înstrăinare și singurătate. Această pasăre ar fi puțin cunoscută în folclorul românesc dacă prin comportamentul său nu ar marca succesiunea a două importante fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară, când începe să cânte (25 martie: BUNA VESTIRE sau BLAGOVEȘTENIA), și solstițiul de vară, când încetează brusc a cânta (24 iunie: SÂNZIENEsau DRĂGAICA);

 „Și cucul, cum a sosit și i s-a dezlegat limba, îndată începe a cânta, și cântă necontenit de la BUNA VESTIRE până la SÂNZIENE sau până la SÂNPENTRU)”, de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de vară. La SÂNZIENE sau DRĂGAICĂ cucul s-ar îneca cu orz și, nemaiputând cânta, se preface până în primăvara viitoare, la BLAGOVEȘTENIE, în uliu. El prevestește prin cântec venirea primăverii, dar și norocul omului. De aceea, la auzul primului său cântec, toți doreau să fie veseli, curat îmbrăcați, bine hrăniți și cu bani în buzunar.


Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019)

*,**

 În avion o doamnă cu un chihuahua în brațe se așează lângă un tip bine. Din vorbă în vorbă află că e polițist de frontieră și că antrenează câini pentru depistare de droguri.

- Vai, dar și Hector al meu e antrenat la perfecție.

- Haideți, doamnă… potaia asta..

- Nu mă credeți? Hector, caută!

Sare Hector din poșetă și începe să miroasă. Ajunge lângă un tip care dormea. Se oprește, adulmecă prelung și revine la stăpână. Îi pune o lăbuță pe pantof și latră de 3 ori.

- Bravo, Hector!

- Dar ce a găsit?

- Domnul acela are 3 grame de marijuana.

Polițistul vrea să verifice informația, se duce discret lângă individ, il înghesuie bine, îl caută prin buzunare - un plic cu 3 grame de marijuana.

- Extraordinar!

- Stați că nu e tot! Hector, caută!

Sare iar Hector din poșetă și începe să miroasă. Ajunge lângă un alt tip care citea. Se oprește, adulmecă prelung și revine la stăpână. Îi pune două lăbuțe pe pantof și latră de două ori lung și o dată scurt.

- Bravo, Hector!

- Acum ce a găsit?

- Domnul cu cartea… are 2 kile și jumătate de cocaină.

Evident că Hector nu se înșelase. Polițistul e în delir.

- Doamnă, n-am văzut în viața mea un câine așa de bun la depistat droguri! Haideți, vă rog, îl mai trimiteți o dată?!

- Evident! Hector, caută!

După 5 minute se întoarce Hector trist, cu coada între picioare, sare în poala stăpânei și se cacă. Polițistul leșină de râs.

- Vai, doamnă, și eu care credeam că e inteligent!

- Râzi ca prostu, a găsit o bombă.

duminică, 24 martie 2024

Niște moldoveni

 "Nişte moldoveni!"


Când un ignorant,oarecare ți se va adresa pe un ton "superior" cu "bã' moldovene", nu te enerva, nu te supãra.Fii mândru chiar, primeşti defapt cel mai frumos compliment posibil din toatã țara asta Româneascã!💙💛❤


GEORGE ENESCU

MIHAI EMINESCU

NICOLAE IORGA

ŞTEFAN LUCHIAN

ION CREANGÃ

ALEXANDRU IOAN CUZA

ŞTEFAN CEL MARE

CIPRIAN PORUMBESCU

MIHAIL SADOVEANU 

DIMITRIE CANTEMIR

MIHAIL KOGÃLNICEANU

NADIA COMÃNECI

ADRIAN PÃUNESCU

EMIL RACOVIȚÃ

CONSTANTIN TÃNASE

NICOLAE TONITZA

VASILE ALECSANDRI

OCTAV BÃNCILÃ

ALEXANDRU D. XENOPOL

BARBU LÃUTARUL

LUCIA STURDZA BULANDRA

GEORGE BACOVIA

RADU BELIGAN

SILE DINICU

ANGHEL SALIGNY

ION DICHISEANU

LEOPOLDINA BÃLÃNUȚÃ

ANGELA GHEORGHIU

VIORICA CORTEZ

MIOARA CORTEZ

MIHAIL SORBUL

DIMITRIE NEGREANU

CONSTANTIN GANE

GRIGORE ANTIPA

OCTAV ONICESCU

PATRIARHUL TEOCTIST

ELISABETA LIPÃ

MIHAI MÃLAIMARE

GHEORGHE DABIJA

LIVIU DELEANU

SPIRU HARET

RADU, PRINCIPE AL ROMANIEI

MIHAIL STURDZA

IONEL TEODOREANU

CALISTRAT HOGAŞ

ELISABETA BOSTAN

ALEXANDRU ARŞINEL

LOREDANA GROZA

GIL IONESCU

ERNEST MAFTEI

ELENA CUZA

ELENA GHICA

PENEŞ CURCANUL

ALEXANDRU VLAHUȚÃ

ILEANA COTRUBAŞ

TEMISTOCLE POPA

DUILIU ZAMFIRESCU

ION ROATÃ

GARABET IBRÃILEANU

GRIGORE URECHE

OLGA TUDORACHE

TAMARA BUCIUCEANU

STELA POPESCU

IURIE DARIE

RODICA TAPALAGÃ

GRIGORE VASILIU BIRLIC

COLEA RÃUTU

OCTAVIAN COTESCU

 Acad. prof. Dr LEON DĂNĂILĂ 

...şi alții.Mulți rãu!

Zeci, sute, mii, zeci de mii de alte genii şi personalitãți din toate domeniile şi din toate timpurile, mai vechi sau mai noi!

Plus alte aproape 9-10 milioane de oameni muncitori şi normali cu origini moldave aici şi peste tot în lume!

***

 

“Bunica nu avea cultură,

Nu studiase-așa, ca noi..

Se "cultivase"-'n bătătură

Și la prășit de popușoi.


Nu, nu era analfabetă,

Dar nici școlită nu era.

Din Biblia îngălbenită

De multe ori ea ne citea..


Mi-o amintesc în nopți de vară,

Cum se ruga lui Dumnezeu 

Privind spre stele, în grădină,

Și neștiind că sunt și eu..


Ea nu luase masterate,

Nici doctorate n-a luat,

Însă credea cu fermitate

În Cel ce lumea a creat!


Cum să-i fi spus bunicii mele,

Ce se ruga spre cer mereu,

Că bolta cea cu mii de stele

Nu-i opera lui Dumnezeu?!


Să fi-'ndrăznit să-i zici bunicii,

În noaptea cu parfum de fân,

Că greierii și licuricii

Nu-L au pe Dumnezeu Stăpân?!


Nici n-ai fi terminat ideea,

Știu foarte bine ce îți spun:

Bunica mea, din clipa-aceea

Te-ar fi privit ca pe-un nebun!


Căci, după mintea ei vioaie,

Nimic nu-i fără autor:

Nici  clăi de fân, nici mușuroaie,

Nici simpla urmă de tractor!


Să îi fi spus bunicii mele

Că soarele ascuns în nor,

Sau câmpul cel cu floricele,

Există fără Creator?!


Așa erau bătrânii noștri,

Crezând în Domnul Dumnezeu;

Strămoșii au crezut, bunicii,

Și mama mea credea, și eu..


Dar intelectualii lumii,

Cu diplome la școli de soi,

Mai caută și-acum dovada

Că ei se trag din maimuțoi!


Ei scurmă harnici prin țărână

Și caută bucăți de os

Prin care vor să demonstreze

Că.. nu suntem ai lui Hristos!


Aceasta este marea luptă,

Vrăjmașul vrea prin rațiuni

Să ne lipsească de credința

Ce-o moștenim de la străbuni..


Să nu-i lăsați să vă golească

De harul ce-l aveți în voi;

Rugați-vă să se-'nmulțească,

Iar Duhul va veni șuvoi,


Căci Tatăl nostru ne iubește

Și nu ne lasă lui Satan.

Cu harul Său ne ocrotește,

Vrăjmașii se trudesc în van!


Pe cei ce pierd credința dreaptă

Și-'ncep să-și râdă de strămoși,

O grea robie îi așteaptă,

Căci demonii nu sunt miloși!.


Urcați, urcați în Arca Sfântă,

În casa Domnului Hristos!

Biserica pe val plutește,

În timp ce lumea merge-'n jos!”


 Preot Sorin Croitoru.

***

 

- Era o vreme în ţara asta când cine termina liceul şi intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "Domnul inginer sau Domnul profesor, sau Domnul avocat".

Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul, tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu...

- Era o vreme în ţara asta, când dacă vedeai o maşină pe stradă, ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere, sau este vreun boss de la partid. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau în alimentaţia publică. 

- Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între orele 08 şi 16, te gândeai că este în concediu, zile libere, sau poate e bolnav, săracu om, şi merge la doctor...

- Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat.

- Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic - ca toată lumea - în ziar, sub haină, convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la piept. 

- Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copiii mergeau în uniformă, şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că " este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala" şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de serviciu, sau de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla ta'cs'o că a chiulit... !

- Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.

- Era o vreme în ţara asta când băieţii deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace: făceau o facultate şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: " ăsta e a lui Ilie de la sculărie. A termenat primul facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept" ...

- Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-au luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta, sau nunta copilului.

- Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul, sau de ce nu ai moţ la bască, sau de unde te îmbraci...

- Era o vreme în ţara asta când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie: "Uite mamă, trece armata".

Astăzi ...

- Astăzi, în ţara asta, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".

- Astăzi, în ţara asta, nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.

- Astăzi, în ţara asta, străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.

- Astăzi, în ţara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua, trebuie să dai cu plicul. 

- Astăzi, în ţara asta, când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul, "ifonul", sau tableta.

- Astăzi, în ţara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu.

- Astăzi, în ţara asta, băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt "băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deştept.

- Astăzi, în ţara asta, când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, sau să nu te invite la o nuntă...

- Astăzi, în ţara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară" de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te miri că nu se dau cap în cap...

- Astăzi, în ţara asta, când lumea aude de armată,  întoarce capul pentru că, “Aştia au tras în noi în '89 şi acum au pensii nesimţite".


Dar oare, ce va fi mâine?

Cum va mai fi ţara asta?

Cum Va Fi Mâine?” 

Neagu Djuvara,(Era o vreme...)

***

 Ion se scoala dis de dimineata si merge la biserica. Ajuns acolo, popa il ia sa-l spovedeasca, si-ll intreaba:

-Ioane, ai fumat?

-Vai, parinte, cum sa fac asa ceva? Eu, slujitor al Domnului?

-Dar, de baut ai baut?

-Nu parinte, vai de mine!

-Dar la femei... ai fost?

-Drept cine ma iei parinte? Doamne, din instinct le ocolesc!

-Ioane, Ioane, zice popa, nu-i lucru curat cu tine. Dar, i-a zi, de furat ai furat?

-Doamne fereste parinte, sunt cel mai cinstit enorias al tau!

-Nevasta ti-ai inselat-o? intreaba popa.

-Cum sa fac asa ceva? Mi-e frica parinte! Eu imi iubesc nevasta.

-Atunci, i-a zi mai, Ioane, cum pacatuiesti? Doar nu esti fara de pacate?

– Mint parinte, mint mult...

Personalitatea MEA, personalitatea Ziaja

 Cred că de la vârste fragede am fost un copil "cu personalitate". O fi fost zodia? O fi fost temperamentul, un temperament mai ap...