joi, 18 ianuarie 2024

***

 Născuți am fost în ,, epoca de aur";

Născuți, c-așa era pe-atunci proiectul

Dar am făcut din educație, “tezaur”...

Și-am învățat ce e rușinea și respectul!

Nu am avut nici blugi, nici celulare

Dar am iubit tot orizontul, românesc.

Aveam expresii sfinte în vocabulare...

Atât “te rog frumos” cât și un “mulțumesc”

Stăteam la cozi de lapte sau de carne

Dar fericirea ne-o citeai pe buze.

Când mai greșeam, că este omenește...

Nu pregetam a spune: “mii de scuze”!Cu toți-am fost și șoimi și pionieri

Și cu mândrie ne purtam , cravata.

Amintirea e vie de parc-a fost, ieri...

Frumos ne-au educat mama și tata!

Autor - Teodor Ciurariu


***

 ✍️Daniel Cozmanciuc 


Iubirea mea rămasă intr-o vară 


Mă tot întreb de știi ce-i azi durerea?

De te răsfeți sau plângi in amintire, 

Mă doare-ncheietura și tăcerea...

Și scriu poemul tău în nemurire.


Sunt un rebel ce cheamă iar o vară,

Să îmi zâmbească soarele sedus 

Mai vreau să cred că vii la ceas de seară,

Să îți pictez pe chip un blând apus.


Devreme ... și-i târziu pentru regrete

Te-ntreb și mă întreb ce am ajuns?

Cerșesc o ploaie-n vară că mi-i sete...

Și vara mea se pare m-a învins.


Mai zbor cu tine-n gând, prin vise oarbe 

Și mă îmbăt din rouă , clandestin

O vară-așa ciudată mă absoarbe

Și mă transformă-n vin pentru destin.


Și beau din mine toate  cele duse ...

Ce-au fost cândva prescrise-n testament

Dar au plecat pe rând, râzând, seduse

Te-ai dus și tu dar încă te aștept.


O vară reintoarsă din iubire 

Te mai aștept pe bancă-n vechea gară,

Să-mi dai parfumul tău de fericire

Iubirea mea rămasă intr-o vară!


Drept uri de autor.


Poezie din vol doi.

***

 CARE ESTE DIFERENTA INTRE MAGIUN, MARMELADA, GEM SAU DULCEATA?


Magiunul, marmelada, gemul sau dulceata au un singur lucru in comun: fructele!


Modul in care se prepara fiecare in parte este diferit, la fel cum se intampla si cu textura sau gustul lor.


Fiecare sortiment se prepara in mod diferit, insa un lucru este clar: diferenta dintre ele vine din CANTITATEA DE ZAHAR ADAUGAT si anume:


- Dulceata are mult zahar, e ca un sirop cu fructe intregi in el, se folosesc intre 700 de grame si 1 kg de zahar la 1 kg de fructe

- In gem proportia este de 300 grame de zahar la 1 kg de fructe, 

- In marmelada se adauga cam 200 - 250 de grame de zahar la 1 kg de fructe, 

- In magiun este vorba despre ZERO ZAHAR ADAUGAT.


Conform DEX, MAGIUNUL ESTE: Produs alimentar, sub forma de pasta dulce, obtinut prin fierberea indelungata a prunelor (sau a altor fructe) - fara adaos de zahar.


Cuvantul "MAGIUN" deriva din limba Turca - MACUN insa, in functie de regine a tarii el se mai poate numi si LICTAR - (din limba maghiara - "lekvár" in Transilvania si Banat), PECMEZ (din limba turca, bulgara, sarba: "petmez" in Moldova si Bucovina)sau POVIDLA, (din limba  ucraineana "povydlo", poloneza "powidla" in Transilvania).


In esenta, MAGIUNUL este mai mult un mod de preparare si conservare a diverselor fructe si, cu toate ca MAGIUNUL DE PRUNE este cea mai cunoscuta varietate, el poate fi preparat din aproape orice fruct - pere, mere, caise, piersici, gutuie, struguri, fructe de padure, dovleac, etc.

_____________________________


PRACTIC - este vorba despre o SEMI-DESHIDRATARE lenta a fructelor fara NICI UN ALT ADAOS!


DATORITA MODULUI SPECIAL DE PREPARARE MAGIUNUL DE FRUCTE ARE NUMEROASE AVANTAJE PENTRU SANATATE:


1. Pentru ca are zahar natural din prune, care nu streseaza pancreasul si, prin urmare, este potrivit si persoanelor cu diabet (are indicele glicemic 39);

2. Pentru ca este foarte bogat in antioxidanti;

3. Pentru ca este bogat in fibre care stimuleaza digestia si te ajuta daca suferi de constipatie;

4. Pentru ca aduce un aport insemnat de minerale esentiale - potasiu, magneziu, fier, calciu, bor si seleniu, protejand sistemul nervos si muscular;

5. Pentru ca faciliteaza absorbtia calciului, a magneziului si a vitaminei D, mentinandu-ne oasele sanatoase;

6. Pentru ca intareste sistemului imunitar;

7. Pentru ca ne energizeaza si ajuta la detoxifierea organismului.


NU CONTINE GLUTEN, LACTOZA SI ESTE UN PRODUS VEGAN.


IMPORTANT! - deoarece este vorba despre o PASTA DE FRUCT 100% deshidratata lent - MAGIUNUL poate fi folosit cu succes si la prepararea oricaror dulciuri de casa, fie ca este vorba despre Clatite, Cornulete sau Prajituri. Practic, utilizarea lui este limitata doar de imaginatie :)

_____________________________


MODUL DE PREPARARE este in esenta, este f simplu - INSA NU USOR... 


Practic se spala fructele, se maruntesc (dupa caz si tip fruct), se scot samburii (dupa caz si tip fruct) si apoi se pun la fiert.


Pasta de fruct se fierbe pana scade in cantitate cca 50%-60% sau mai mult - in functie de umiditatea fructului, la foc MIC si amestecand incontinuu sa nu se lipeasca/arda.


Asta poate dura intre 8 si 10 ore. 


Practic se obtine o pasta groasa de fruct - fara ZAHAR adaugat NICI UN ALT ADAOS (conservanti, coloranti, pectine, etc).


Apoi urmeaza ambalarea: se sterilizeaza borcanele si capacele la bain-marie (90 de grade) timp de minim 20 de minute. Apoi se umplu borcanele si se inchid capacele. 


Urmeaza sterilizarea finala a produsului finit la bain-marie (90 de grade) timp de minim 30 de minute iar apoi borcanele se aseaza cu capoacul in jos si se lasa la racit lent.


Dupa cateva ore - se verifica toate borcanele daca au format vid. Cele care nu au format vid se separa, se inlocuiesc capacele si se reia procedura de sterilizare.


Rezultatul este un produs care poate fi stocat la racoare timp de 2 ani sau mai mult.

_____________________________


Foarte multa lume ne intreaba (mai mult sau mai putin politicos) de ce MAGIUNUL este mai scump decat DULCEATA sau GEMUL. 


Raspunsul este unul simplu - chiar daca toate se vand la borcan - MAGIUNUL ESTE CU TOLUL ALT PRODUS FATA DE GEM, DULCEATA SAU MARMELADA:


- metoda de preparare este laborioasa si de durata - un magiun de calitate se fierbe la foc mic intre 8 si 10 ore si nu are voie sa se prinda de vasul in care se prepara. Este mult de munca la el pentru ca prepararea sa dureaza ore întregi si pentru ca trebuie amestecat mai mereu.

- pierderea cantitativa - cantitate de fruct vs produs finit - este enorma comparativ cu celelalte metode de preparare, iar prin adaosul de zahar cantitatea de dulceata sau gem rezultata in  preparare este practic mai mare decat cea de fruct initiala.

Simply the best

 simply the best


am împărțit secundele la doi

cele care râd

și cele care zboară

s-avem fiecare câteva minute

să legănăm visele

când alergăm seara

printr-o clepsidră albastră

ce încă nu ne aparține


aud noaptea chemarea ta,

adorm în brațe cu fiecare cuvânt 

pe care m-ai învățat să-l rostesc

și-l sărut ca pe un prunc

ce-și caută părinții adoptivi

să înflorească


filele cărții îmi spun că ești departe

dar citesc paginile în diagonală

două câte două

și sorb urma pașilor tăi de pe nisip

elixirul care mă face să zbor 

mai aproape de palma ta

să locuiesc în ea, să trăiesc... să mor...


ești singurul țărm

pe care pescărușii sunt albi


și stele se-aprind de iubire

de câte ori valurile

pictează cu spumă umbra nopții

pentr-un Robinson Crusoe

veșnic naufragiat


“You're simpl y the best”


versuri: Ioan Grigoraș

***

 "ICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI A SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL DE LA SCHITUL PRODROMU CARE S-A SCHIMBAT LA FAȚĂ" 


"Cea mai renumita minune savarsita de Sfantul Ioan Botezatorul, prin sfanta lui icoana, este cea petrecuta in anul 1821, odata cu izbucnirea Revolutiei in Grecia. In acest an, neintelegerile cu turcii au provocat mari suparari in Sfantul Munte Athos. Ajungand turcii si in Chilia Sfantul Ioan Botezatorul, unde nu au gasit aici mai nimic de mare valoare, precum aur sau obiecte scumpe. Parintii de la chilie, fie fugisera in munti, cu odoarele cele de preț, cum ar fi Sfinte Moaste, Vase, din metale prețioase, fie mersesera la Marea Lavra.


Turcii cei necredinciosi, intrand in paraclis si negasind nimic de valoare, de manie, au tras cu arma in icoana Sfantului Ioan Botezatorul. Gloantele nu au atins insa icoana, ci s-au intors spre ei, speriindu-i groaznic. Cu aceasta ocazie, chipul Sfantului Ioan a ramas foarte incruntat, pana in ziua de astazi, dupa cum se poate vedea.


Unele guri spun că turcii au tras inspre Sfantul Altar, spre a nu fi cineva ascuns acolo, alții spun că turcii au tras de spaima inspre Sfantul Ioan Botezătorul care s-a incruntat in momentul in care au pasit in paraclis, iar altii spun ca au tras din greseala, speriindu-se de un zgomot. Motivul pentru care acestia au tras spre icoana nu este important, ci important este faptul ca Sfantul Ioan Botezătorul nu a fost pictat astfel, ci abia dupa acest moment, el s-a incruntat puternic, cum a si ramas, pana astazi.


Icoana Sfantului Ioan este ferecata in argint, lucrare savarsita in anul 1853, pe cheltuiala domnitorului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei. Nu se stie cu exactitate anul in care a fost zugravita sfanta icoana, insa este posibil ca aceasta sa dateze din anul 1660, cand paraclisul sfantului a fost rezidit, sub duhovnicul Filoftei. 


(Sursa citată: Schitul Prodromu)

Schitul Prodromu este cel mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul Munte Athos.


Să avem parte de sfintele sale binecuvântări!

***

 Scurtă Istorie a IMR


Întreprinderea Mecanică Roman, subordonată Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini – Direcţia Generală Maşini Unelte – Bucureşti, s-a înfiinţat în anul 1916, fiind unitate militară.

În perioada 1916-1944 a funcţionat sub denumirea de „Ateliere de reparaţii”, iar din anul 1935 a avut denumirea de „Arsenalul Român” unde se repara şi confecţiona armament pentru dotarea armatei.

Datorită faptului că întreprinderea a fost unitate militară până în anul 1944, arhiva s-a depus la Ministerul Apărării Naţionale, păstrându-se doar registrul cu personalul angajat din perioada 1936-1940.

După anul 1946, se înregistrează dezvoltarea întreprinderii, creşterea tehnicităţii produselor, mărirea numărului de personal muncitor.

În perioada 1946-1950, întreprinderea, cu noua denumire Uzinele Statului din Roman făceau producţie pentru refacerea Moldovei în urma distrugerilor provocate de cel de-al doilea Război Mondial. Avea o producţie foarte diversificată pe patru grupe mari: maşini agricole, fierărie pentru construcţii, maşini şi unelte pentru ateliere, diverse produse pentru reparaţii maşini.

După naţionalizarea care a avut loc la 11 iunie 1948, la Întreprinderea Metalurgică de Stat Roman, se încep noi construcţii în incinta fabricii, se deschid şcoli de calificare, se începe producţia de maşini agricole mari.

După anul 1951 îşi schimbă denumirea în Întreprinderea Metalurgică Roman, iar după 1961 devine Întreprinderea Mecanică Roman.


Sursa: Arhivele Naționale 


Foto din arhiva personală:


bunicul meu, Mutescu Nicolae.

luni, 15 ianuarie 2024

***

 GÎNDIND LA EMINESCU


Vroiai să mori în toamnă blândă

La margine de mare înspumată,

Doar ea și codrul să te plîngă

Cu frunza palidă, brumată.


La stână bucium să se-audă

Cînd lacul nuferii și-i poartă,

Izvoare susurînd la umbră,

Nu te-ar lăsa să pleci vreodată.


Vroiai să mori în prag de seară

Pe ramuri tinere drept pat

Iar cînd Luceferi or să răsară,

Să îți zâmbească din înalt.


Dar soarta-ți fu așa de crudă,

Nu te-a-ntrebat sfârșit cum vrei,

N-au stat pe tine să te-audă

Decât trei plopi și-un singur tei.


A fost de-ajuns cît să te-ajungă

De cetini și de păsări cînt,

Dar toamna ta dulce și blândă

N-a vrut să-ți fie și mormânt.


Teodorovici Samuil

Personalitatea MEA, personalitatea Ziaja

 Cred că de la vârste fragede am fost un copil "cu personalitate". O fi fost zodia? O fi fost temperamentul, un temperament mai ap...