Gheorghe se duce la cel mai bun prieten al său și îi dă o veste șocantă:
— Ioane, n-am mai vrut să-ți spun până acum, dar mă culc cu nevasta preotului. Am și eu nevoie de o favoare: poți să-l ții și tu pe părinte de vorbă vreo oră după slujba de mâine? Să fiu sigur că am timp să-mi fac treaba liniștit...
Lui Ion nu-i prea convine situația, dar cum prietenul la nevoie se cunoaște, acceptă. A doua zi, după slujbă, Ion îl abordează pe preot și începe să-l asalteze cu tot felul de întrebări stupide despre viață, univers și grădinărit, doar-doar să treacă timpul.
După vreo 40 de minute, preotul, vizibil iritat, îl întrerupe:
— Măi Ioane, fii sincer cu mine... ce te-a apucat astăzi? De ce mă ții aici cu toate ciudățeniile astea?
Simțindu-se cu musca pe căciulă și ros de vinovăție, Ion clachează și recunoaște:
— Părinte, iertați-mă! Adevărul e că în timp ce noi vorbim aici, Gheorghe e acasă la sfinția voastră și se iubește cu nevasta dumneavoastră...
Preotul îl privește cu milă, îi pune mâna pe umăr și îi spune blând:
— Fiule, eu zic să fugi repede acasă la tine... că nevasta mea e moartă de un an de zile! 🏃♂️ 😅😅
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu