JOSEPHINE BONAPARTE
Viața și vremurile Iosefinei Bonaparte – o femeie care a contribuit la modelarea istoriei Franței. Este amintită pentru stilul și influența sa personală. A fost o icoană a modei, a popularizat gențile de mână, a fost o mecena a artelor și prima împărăteasă a Franței. A fost căsătorită cu unul dintre cei mai puternici oameni din lume, Napoleon Bonaparte, iar dacă ar fi fost vedete în ziarele din vremea lor, cei doi ar fi fost, fără îndoială, cunoscuți sub numele de JoBo.
De la începuturile umile de pe insula Martinica și până în zilele petrecute în sălile opulente ale puterii franceze, viața ei a fost una plină de rezistență – o adevărată poveste de la o bogăție la alta. Legenda spune că, atunci când avea zece ani, o ghicitoare i-a spus că va fi căsătorită nefericită, va rămâne văduvă și apoi va deveni regină a Franței. „Mai mult decât o regină”, i s-a spus, cu precizie, „dar numai pentru o scurtă perioadă”.
Viața ei a fost plină de suișuri și coborâșuri. Povestea ei este despre o femeie care a trebuit să fie puternică și hotărâtă pentru a supraviețui, și este o poveste fascinantă.
Primii ani ai vieții lui Josephine Bonaparte
S-a născut Marie Josèphe Rose Tascher de La Pagerie pe 23 iunie 1763, pe insula Martinica. Familia ei deținea o plantație de zahăr, dar nu erau bogați; de fapt, tatăl ei, deși aristocrat, era practic fără un ban, deoarece îi plăcea să joace jocuri de noroc și risipise banii familiei. Când avea 16 ani, tatăl ei a dus-o la Paris pentru o căsătorie aranjată cu un viconte bogat în vârstă de 19 ani, pe nume Alexandre de Beauharnais.
Trebuia să se căsătorească cu sora ei mai mică, Catherine, dar aceasta a murit de tuberculoză. Apoi familia i-a propus o altă soră – Manette, care era și mai tânără. Dar și ea s-a îmbolnăvit. „Dar Josephine?”, a întrebat tatăl ei.
„Aduceți pe oricine”, a venit răspunsul. Ce fermecător – nu. Tatăl vicontelui voia doar ca fiul său să se căsătorească, deoarece acesta trebuia să se căsătorească pentru a moșteni o avere, iar mătușa Josephinei era una dintre cele mai bune prietene ale lui și îl tot insista să se căsătorească cu un membru al familiei.
Nu a fost o căsnicie fericită. Vicontele avea deja o amantă de care era îndrăgostit. Era cu 11 ani mai mare decât el și se presupunea că era rudă cu Josephine. Deși tânăr, era considerat foarte sofisticat și se spunea că este cel mai bun dansator din Paris. Petrecea cât mai puțin timp posibil cu Rose sau Marie-Rose, cum o numea toată lumea pe atunci. Nu era foarte frumoasă după standardele vremii, avea dinți foarte urâți, aproape deloc educată și era puțin plinuță, el o considera un pic cam neastâmpărată de la țară, și chiar era – în comparație cu aristocrații sofisticați din Paris.
Cu toate acestea, a avut doi copii cu el, un băiat și o fată. Cuplul a trăit practic vieți separate după câțiva ani și nu a avut prea multe de-a face unul cu celălalt, iar în acest timp, Josephine a învățat să fie fermecătoare și cultă, sofisticată și spirituală. Dar apoi a venit Revoluția Franceză.
Experiență aproape de moarte în Revoluția Franceză
Alexandre de Beauharnais a fost cu totul de partea Revoluției Franceze, în ciuda faptului că era un aristocrat, dar, așa cum s-a întâmplat cu mulți - fie că erau pro sau contra - a intrat de partea greșită a lui Maximilien Robespierre, poreclit teroarea Revoluției, deoarece părea că nimic nu-i plăcea mai mult decât să taie capete.
În 1794, exact asta s-a întâmplat cu soțul Josephinei. El fusese aruncat în închisoare, la fel și Josephine, într-o fostă mănăstire carmelită supraaglomerată, unde erau ținuți în condiții mizerabile.
Josephine a avut însă noroc. Robespierre însuși a fost dus la ghilotină la doar 5 zile după soțul ei și lucrurile au început să se calmeze la Paris, Josephine a fost eliberată cu doar o zi înainte de a-și pierde capul. Își tăiase chiar și părul scurt pentru a se asigura că nu se prinde în lamă. Deși era liberă, nu avea bani, nici casă, nimic - și doi copii de care să aibă grijă. Dar avea un lucru în favoarea ei: era genială în a-și face prieteni și a-și construi o rețea de contacte. Și se spune că a devenit amanta unui bărbat pe nume Paul Barras, un lider proeminent al noului partid francez de guvernământ.
Napoleon era îndrăgostit de Josephine
Jospehine a avut și mai mult noroc! L-a întâlnit pe Napoleon Bonaparte . Există mai multe relatări despre prima lor întâlnire. Faptul că l-a întâlnit la o cină este una dintre ele. Cealaltă este că, atunci când cetățenilor din Paris li s-a ordonat să predea armele, fiul adolescent al Josephinei l-a implorat pe Napoleon să-l lase să păstreze sabia tatălui său, iar Napoleon a fost atât de impresionat încât a cerut să o întâlnească pe mama băiatului.
Alții spun că s-au întâlnit la un așa-numit „Bal al Victimelor”, o petrecere unde cei condamnați la ghilotină – dar care supraviețuiau – purtau panglici roșii la gât.
Nu vom ști niciodată cu siguranță. Dar în momentul în care au devenit împreună, ea avea 32 de ani. El avea 26. Și s-a îndrăgostit nebunește de ea. Scrisorile lui pasionale către ea dovedesc că era complet nebun. Nu-i plăcea că i se spunea Rose, o numea Josephine și așa a fost cunoscută de atunci.
Împărăteasa Stilului
Napoleon era o stea în ascensiune în armata franceză. A fost captivat de farmecul și rafinamentul Josephinei și a decis că ea era alegerea potrivită pentru el, iar în câteva săptămâni, a cerut-o în căsătorie. Unii istorici spun că ea nu l-a iubit cu adevărat. Alții spun că a ajuns să-l iubească. Nu vom ști niciodată cu siguranță, dar s-au căsătorit în 1796, după ce se cunoșteau doar câteva luni. Amândoi și-au modificat datele de naștere de pe certificatul de căsătorie, Josephine a redus cu patru ani relația, iar Napoleon a adăugat 18 luni pentru a nu avea o diferență de vârstă atât de mare, ceea ce nu era - dar pe vremea aceea oamenii erau puțin ciudați în legătură cu astfel de lucruri.
Mama și tatăl lui Napoleon nu o plăceau deloc pe Josephine. Era o femeie mai în vârstă, avea copii, nu avea bani – dar îi plăcea să-i cheltuiască – prea mult, credeau ei, și era o femeie sofisticată din înalta societate, care se îmbrăca într-un mod indecent. De fapt, părinții lui nu au plăcut-o niciodată cât timp au fost împreună. Napoleon nu era bogat în acea perioadă. Contractul lor de căsătorie prevedea că vor împărți în mod egal cheltuielile de trai și costul nunții.
Napoleon a întârziat două ore la nuntă. Nu sunt sigură că aș fi așteptat atât de mult, dar Josephine a întârziat.
Steaua lui Napoleon a crescut tot mai sus, iar despre el vom vorbi într-un episod viitor al podcastului. Pe măsură ce a ajuns la culmile puterii, a luat-o și pe Josephine cu el. Dar uniunea lor nu a fost doar o alianță personală, ci una strategică, care i-a oferit lui Napoleon o legătură cu aristocrația franceză consacrată. Au avut o relație tumultoasă, dar Josephine a jucat un rol crucial ca consoartă, consilieră și confidentă în timpul ascensiunii lui Napoleon la putere. La trei ani după ce s-au căsătorit, el a devenit cel mai puternic consul al Franței.
5 ani mai târziu, a fost proclamat Împărat al Franței, iar Iosefina a devenit Împărăteasă. Dar mai întâi s-au căsătorit din nou! Napoleon a vrut ca Papa să-i transforme încoronarea într-o ceremonie religioasă, dar Papa nu a fost mulțumit că Napoleon și Iosefina s-au căsătorit într-o ceremonie seculară - Revoluția Franceză a însemnat că ceremoniile bisericești au devenit dizgrație. Așa că, cuplul s-a căsătorit din nou - de data aceasta cu jurăminte religioase.
JoBo, cuplul puternic al Franței secolului al XIX -lea
Încoronarea lor a avut loc la Catedrala Notre Dame din Paris. Napoleon a insistat ca Josephine să-și modereze stilul vestimentar. De fapt, el i-a ales rochia, foarte diferită de stilul ei obișnuit, o rochie amplă, dantelă în jurul gâtului, o trenă lungă căptușită cu hermină – trebuia să arate ca o adevărată regină pentru acest eveniment. Fără îndoială, dacă tabloidele ar fi fost atunci așa cum sunt acum, numele lor s-ar fi combinat pentru a crea portmanteau-ul perfect pentru cuplul puternic – JoBo.
Josephine a fost o influencer în modă
Ca împărăteasă a Franței, Joséphine nu numai că și-a susținut soțul, dar a devenit și o icoană culturală și a modei semnificativă. Când a ieșit din închisoare, ea și cea mai bună prietenă a ei, care fusese și ea în închisoare cu ea, și-au transformat părul scurt într-o tendință la modă. Cu doar câțiva ani înainte, aristocrația își afișa coafuri uriașe, așa că situația era foarte diferită. Și-au transformat rochiile de închisoare în articole de modă, au renunțat la corsete și fuste uriașe. Au preferat rochiile mai fluide și mai confortabile - avem rochii în stil Empire de la Joséphine. Și perechea a făcut gențile de mână la modă!
Până atunci, femeile aveau genți cu legături pe care le ascundeau în jupoane, dar nu existau jupoane mari în noul stil vestimentar, care erau confecționate din materiale fluide precum șifonul și muselinul. Așadar, gențile de mână au devenit un articol vestimentar demn de văzut. Și să fim sinceri, doamnelor - nu ne-am uitat niciodată înapoi. Josephine și prietenele ei au stabilit tendințe, alte femei au copiat, nu doar la Paris, ci și în afara orașului.
Căsătoria cu Napoleon nu a împiedicat-o să devină o creatoare de tendințe, ba chiar i-a oferit și mai multe oportunități. Când el lupta în Italia, ea a mers cu el și a cumpărat acolo un cameu. L-a atașat la bentița ei revoluționară, iar acest lucru a determinat-o să comande o tiară, inițiind încă o tendință.
Chateau de Malmaison o casă potrivită pentru o împărăteasă
Napoleon și Iosefina au locuit în fostele reședințe ale familiei regale, cam atât despre Revoluția Franceză care i-a făcut pe toți egali! Dar acesta este un cu totul alt subiect. Însă, în 1799, în timp ce Napoleon lupta în Egipt, ea a împrumutat 300.000 de franci, moneda vremii (aproximativ 450.000 de dolari americani în moneda de astăzi) și a cumpărat un mic castel lângă Paris, numit Chateau de Malmaison .
Când Napoleon s-a întors acasă, nu era tocmai fericit cu ea. În primul rând, cheltuise toți acei bani; în al doilea rând, îi fusese infidelă, iar el era furios că îl făcuse de râs. Dar ea a reușit să-l cucerească, iar el a crezut că are steaua lui norocoasă, chiar credea că îi aduce noroc.
Josephine a cheltuit o avere modernizând Malmaison și iubea grădinile în care cultiva trandafiri și plante exotice. Pentru a-i face pe plac, Napoleon a ordonat armatei sale să aducă semințe și plante din călătoriile lor. Avea chiar și o seră în care cultiva 300 de ananas. Și a ținut o menajerie de animale exotice, inclusiv canguri și emu, precum și un urangutan pe care îl numea Rose, pe care îl trata ca pe un copil, îmbrăcându-l, învățându-l să mănânce cu un cuțit și o furculiță și, se zvonește, chiar lăsându-l să doarmă în patul conjugal.
Un flux constant de croitoreșe, bijutieri, modiști și parfumieri veneau la Malmaison pentru a o tenta – iubea moda și hainele, iar într-un singur an se spunea că a cumpărat 985 de perechi de mănuși, 520 de perechi de pantofi și 136 de rochii de seară; dressingul, garderoba și budoarul trebuie să fi fost pline până la cusături. De fapt, se zvonea că a cheltuit chiar mai mulți bani decât regina Maria Antoaneta . Și chiar a consolidat economia națională, preferând mătasea și țesăturile franceze în locul celor englezești, care fuseseră anterior la modă.
Napoleon divorțează de Josephine
Din păcate pentru Josephine, vremurile bune nu au durat. Incapacitatea Josephinei de a avea un moștenitor (între timp, un fiu născut de amanta lui Napoleon dovedea că era fertil) l-a determinat să se hotărască să divorțeze în 1809. Căsătoria lor a fost anulată, iar Josephine a purtat o rochie albă, ca o rochie de mireasă, la evenimentul oficial. Trei luni mai târziu, Napoleon s-a căsătorit cu Maria Louise a Austriei (1791-1847), deși nu o întâlnise niciodată personal!
Napoleon i-a donat Josephinei Castelul de Malmaison și a fost un vizitator regulat al acestuia. De asemenea, a continuat să o sprijine financiar (peste 30 de milioane de franci pe parcursul unui deceniu).
A fost, de asemenea, o mecenatoare a artelor, acumulând o colecție semnificativă de picturi și sculpturi, iar mai multe piese pe care le-a deținut cândva pot fi văzute la Muzeul Luvru.
Josephine a murit de pneumonie la Malmaison pe 29 mai 1814, cu doar 26 de zile înainte de a împlini 51 de ani, la o lună după înfrângerea fostului ei soț la Waterloo și abdicarea acestuia. Exilat pe insula Elba, a fost îndurerat de veste, iar la întoarcerea în Franța, una dintre primele sale vizite a fost la Malmaison. Iar când a murit în 1821, se spunea că ultimul cuvânt pe care l-a rostit a fost „Josephine”.
Moștenirea Josephinei Bonaparte este o poveste fascinantă despre depășirea obstacolelor, o călătorie de la sărăcie la saloanele opulente ale societății pariziene, unde a contribuit la influențarea unei epoci. O femeie remarcabilă care continuă să inspire și în ziua de azi.
