$$_

 9 expresii românești și originile lor

1. S-a dus pe apa Sâmbetei (a dispărut)

Apa sâmbetei era, într-o veche credință, un râu care se vărsa în Infern, deci tot ce cădea în acea apă nu se mai putea găsi.

2. Banul n-are miros

Împăratul Vespasian i-a urmat lui Nero și a găsit visteria goală. El a pus multe dări, chiar și pe closete. De atunci, closetele se numesc și vespasiene.

Într-o zi, fiul său Titus (viitor împărat) i-a spus că poporul râde și îl bârfește pentru că a scos bani din o sursă mirositoare. Vespasian i-a pus sub nas fiului său o monedă și i-a spus: „Uite, banu n-are miros”.

3. Îi face capul calendar

Este o expresie veche și a pornit de la faptul că, demult, în calendare apăreau multe cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi ținute ușor minte.

4. Nici în clin, nici în mânecă

Știm că mâneca este partea hainei care acoperă brațul, iar un clin este o fâșie oarecare de material. Nu este nici o legătură între acești termeni și expresia românească „a nu avea nici în clin, nici în mânec= cu ceva sau cu cineva“.

Expresia este veche și se trage din Transilvania. Acolo, țăranii spun „în mânec” când urcă cu carul un deal și „în clin”, când coboară la vale.

Când căruța și căruțasul stau pe loc, va fi nici în clin, nici în mânec.

Expresia a pătruns în toate regiunile țării și s-a păstrat până azi nu cu sensul primar ci așa cum am spus să nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva în nicio împrejurare.

5. Mă aflu în al 7-lea sau al 9-lea cer

Expresia e bazată pe credința celor vechi că cerul este alcătuit din mai multe bolte. În boltele de sus, ajungeau cei fericiți, așa că expresia înseamnă că te afli in culmea fericirii, desfătării și bucuriei.

6. In vino veritas - în vin este adevărul

Expresie veche de peste 2000 de ani, este atribuită poetului grec Alceu, care a trăit cu 6 secole înainte de Hristos.

Pe vremea lui, celor bănuiți de fapte rele li se dădea să bea vinuri tari pentru a spune adevărul.

Omul la băutură devine vorbăreț și atunci dezvăluie taine pe care le-ar ascunde dacă ar fi treaz.

7. Muncă de Sisif        

Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a osândit pentru nesupunere să urce un deal din infern ducând în spinare o stâncă uriașă.

Dar cum ajungea în vârf, stânca aluneca și Sisif trebuia să o ia de la început.

Expresia se referă la o strădanie istovitoare și inutilă, un efort spre un obiectiv imposibil de atins.

8. Piatră de încercare

Este o piatră foarte dură de culoare neagră. Piatra este folosită de bijutieri pentru a verifica dacă o bijuterie este din aur și din ce fel de aur.

Bijutierul freacă obiectul pe piatra neagră, și pe fâșia subțire de metal rămasă pe piatră se toarnă apă tare (acid nitric). Dacă metalul nu este aur, urma dispare, dacă este aur, culoarea căpătată de urma galbenă indică felul și caratele aurului. Expresia „piatră de încercare” se folosește când este vorba de o probă foarte grea pe care cineva trebuie să o treacă.

9. Dacă tăceai, filozof rămâneai

Maxima este extrasă din lucrarea „Mangâierile filozofiei” care aparține filozofului antic Boethius.

Acesta se afla în închisoare pentru niște declarații care n-au plăcut regelui.

Maxima trebuie folosită cu discernământ în împrejurarea când tăcerea poate fi mai inteligentă decât cuvântul.