$__

 SEARĂ FRUMOASĂ

TUTUROR..CU UN PAHAR DE VIN BUN,LÂNGĂ CEI DRAGI!

LEGENDA VINULUI

Era soţia unui împărat chinez din cea dintâi dinastie. Nevasta lui Yu, conducătorul cel blând şi înţelept. Ea, Yidi, împărăteasa, era, după legendă, o gospodină desăvârşită. Ştia, dintr-o privire, tot ce se întâmplă în casele împărăteşti, dacă mai trebuie făină în cămară sau dacă e dereticat totul, până în cel mai ascuns ungher. Dar, într-o zi, împărăteasa a căzut bolnavă şi n-a mai avut puterea să urmărească felul în care slujbaşii de la palat îşi făceau treaba. Aşa că, pe ici, pe colo, lucrurile începuseră să scârţâie. Slugile leneşe nu mai aveau grijă ca totul să fie proaspăt şi din plin. Aşa se face că, într-o zi, când împărăteasa, ridicată în capul oaselor, în patul ei acoperit cu mătăsuri, ceru să i se aducă un platou cu struguri aromaţi, servitorii intrară în panică. Nu mai erau struguri la palat! Nevrând să creadă că atât de tare se ticăloşise viaţa în timpul bolii ei, împărăteasa coborî, sprijinindu-se de braţul unei tinere chinezoaice, până în pivniţa unde se păstrau fructele. Acolo, într-un vas din bambus, mai găsi câţiva struguri uitaţi. Numai că, de când zăceau acolo, începuseră să fermenteze, iar aerul devenise ameţitor împrejurul lor. Împărăteasa, care nu mai putea de poftă, puse totuşi să se scurgă într-un vas de porţelan zeama lăsată de struguri şi apoi o bău. Simţi uşoare pişcături pe limbă, o aromă plăcută în gură, un parfum delicat în nări şi, apoi, o stare de bine o cuprinse. Urmele bolii lungi dispărură ca prin farmec. Yidi, împărăteasa, soţia lui Yu, înţelese atunci că a făcut o mare descoperire şi puse servitorii să adune struguri într-o cadă mare, să-i lase la fermentat şi să toarne în vase sucul acela auriu, pentru a-l avea în zilele de sărbătoare. De atunci – şi trecură mai bine de patru milenii – se spune că a început a se face vinul în China. Poate şi pentru că vine dintr-un trecut atât de îndepărtat, licoarea mai poartă un nume: 

“Apa istoriei”

&

 V I N U L

Ne ascute mintea. Bine, poate că nu imediat după cinci pahare, dar s-au făcut, am aflat, şi studii care au demonstrat că suntem mai inventivi după un pahar cu vin. De data asta, studiul nu a fost făcut de englezi, ci de Columbia University. Şi s-a descoperit că funcţiile creierului scad semnificativ mai repede la persoanele care nu sunt băutoare comparativ cu cele care consumă vin. Cu moderaţie, totuşi.

Trăim mai mult dacă bem. Vin, doar vin, nu vodcă. E demonstrat ştiinţific, tot în studiul amintit, aşa că, haideţi la un pahar cu vin!

Oriunde eşti, un pahar cu vin poate transforma un moment oarecare într-unul memorabil!

  

Polifenolii din vinul roşu pot ajuta la prevenirea gingivitei. Aşa că, şi vin roşu să fie!

Sigur, termenul “un pahar” este întotdeauna relativ…

Reduce depresia. Tot un studiu spune că şapte pahare de vin consumate săptămânal ne alungă depresiile. Sau cel puţin devin mai suportabile. Chiar şi doctorul nostru crede asta (şi noi pe el).

Şi cum Rabelais a zis asta înaintea tuturor studiilor ştiinţifice, trebuie să-l credem: Vinul limpezeşte mintea şi înţelegerea, calmează furia, alungă tristeţea şi aduce bucurie şi veselie.

În cinstea noastră, doamnelor!domnilor!

Preluare facebook