$$_

 România este singura țară din lume care și-a făcut coroana regală dintr-un tun de război capturat de la dușmani.

Pe 30 august 1877, când oștile românești au cucerit reduta Grivița de la Plevna, soldații au capturat trei tunuri otomane ca pradă de război. Nimeni nu știa atunci că din țeava unuia dintre ele se va naște cea mai simbolică coroană regală din istorie - Coroana de Oțel a României.

Carol I a avut o idee revoluționară. În loc să-și facă o coroană din aur și pietre prețioase, ca toți regii Europei, a cerut ca însemnul regalității să fie turnat din oțelul acelui tun german marca Krupp, capturat cu sângele și jertfa soldaților români. "Să se facă la Arsenal o coroană de oțel, din unul din tunurile cucerite de la Plevna", a ordonat viitorul rege.

Decizia a șocat pe toată lumea. Ministrii s-au opus, spunând că "în fiecare stat, trebuie să se facă odată începutul cu coroana regală și că pentru coroana română secolii nu sunt în trecut, ci în viitor". Dar Carol I a rămas nestrămutat: coroana României trebuia să simbolizeze vitejia, nu bogăția.

La Arsenalul Armatei de pe Dealul Spirii din București, elevii și soldații meseriași au început să lucreze după schița făcută de marele pictor Theodor Aman. Din zburătura tunului - partea din față a țevii de calibru 90 mm - au făurit o coroană cu opt fleuroane și mărgăritare, toate din oțel, unite în vârf de Crucea "Trecerea Dunării".

Pe tunul original, sub turana otomană cu semnătura sultanului Abd Al-Hamid, a fost gravată inscripția care spune totul: "DIN ACEST TUN LUAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S'A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OȚEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I - X MAI MDCCCLXXXI."

Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna să vezi România făcându-și coroana din fierul dușmanilor învinși. Nu era doar un simbol regal - era dovada că această țară își câștigase independența prin lupte reale, nu prin negocieri diplomatice.

Pe 10 mai 1881, la ceremonia de încoronare, Carol I a declarat cu mândrie: "Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României."

Coroana cântărește doar 1.115 grame și este căptușită în interior cu catifea purpurie. Toate elementele - chiar și perlele - sunt din oțel, făcând-o unică în lume. S-au făcut trei exemplare: unul a rămas neterminat la Muzeul Arsenalului, al doilea a fost montat pe un monument din București, iar al treilea a devenit coroana oficială.

Această coroană a încoronat pe toți regii României. Ferdinand I a purtat-o la Alba Iulia în 1922, iar Mihai I a fost încoronat cu ea în 1940. Era simbolul unei monarhii care nu se întemeia pe tradiție, ci pe sacrificiul pentru independență.

Te-ai întrebat vreodată cum era să fii român în 1881 și să vezi țara ta inventând un nou tip de regalitate? Pentru că atunci, când Carol I și-a pus pe cap coroana de oțel, România arăta lumii că puterea nu vine din aur, ci din curaj.

Ironia istoriei: în timp ce alte coroane regale erau făcute să impresioneze prin lux, coroana românească impresiona prin povestea ei. Fiecare gram de oțel povestea despre Plevna, despre soldații care au murit pentru independență, despre o țară care și-a câștigat locul în Europa prin forța armelor.

În 1947, odată cu abdicarea Regelui Mihai, coroana a dispărut din stemele oficiale, fiind înlocuită cu simboluri comuniste. Abia în 2016 a revenit pe stema României, după aproape 70 de ani de absență.

Astăzi, când Coroana de Oțel se află la Muzeul Național de Istorie din București, e greu să ne imaginăm că acum 150 de ani România a inventat cea mai originală coroană regală din lume - făcută nu din bogăție, ci din gloria câmpului de luptă.