duminică, 1 aprilie 2018

Evadare in vacanta de vara

E adevarat ca sunt o fire mai retrasa si adesea prefer sa imi petrec timpul liber in singuratate. Mai bine spus intr-o intimitate in care sa nu patrunda nimeni altcineva decat prietenii foarte apropiati. Dar de aici si pana la a dori cu disperare sa plec incotro vad cu ochii numai ca sa fiu singura, sa nu ma recunoasca si sa nu ma abordeze nimeni pentru orice... e cale lunga.
"Vina" este a mea si doar a mea. Mi-a placut sa fac anumite lucruri, sa fac anumite activitati. Inclusiv actuala profesie mi-am ales-o din placere. Si unele activitati in afara profesiei, ca sa spunem asa, le-am facut tot din placere. Alte lucruri le-am facut, pentru inceput si la primul impuls, dintr-un puternic instinct de supravietuire... Si poate ceva in plus. Cu alte cuvinte, am vrut sa "nu las vrabia de mana pentru cioara din par": adica sa nu las sa scape orice oportunitate de moment, care se putea obtine mai sigur si ceva mai facil, doar ca sa astept ceva mai bun, care putea sa nu apara, sau sa nu fie indeajuns pentru toti ce ar fi dorit acel lucru. Plus ca dintr-un bun simt prost inteles de catre cei din jur, am incercat sa raspund tuturor solicitarilor primite. Poate ca am vrut sa nu fiu privita ca pe "oaia neagra" ce nu isi indeplinea sarcinile de serviciu si nu numai.
Adevarul este ca am ajuns la un punct cand imi doresc cu disperare sa dispar din viata de zi cu zi si sa nu mai aud sunand telefonul si sa fiu solicitata sa fac cine stie ce. Nu mai vreau sa mai raspund la intrebari, la telefon, nu vreau sa mai vad pe nimeni si nici nu mai vreau sa fiu vazuta sau sa stie cineva ca exist pe pamant si in viata mea si a oricaruia.
Ca atare m-am hotarat sa plec. Undeva cat de departe posibil. Acum sa nu credeti ca as pleca undeva spre capatul pamantului. Nu am atata timp pentru vacanta, cel putin deocamdata. Ma multumesc doar cu 7-maximum 10 zile de libertate si singuratate.
Ca atare, m-am gandit la o vacanta in afara tarii, dar relativ aproape. Si sa fie o zona in care sa imi placa sa merg. Sa fiu atrasa de zona respectiva, geogrfic vorbind, sa ma atraga istoria si cultura acelei tari. Ca atare am ales, pe moment si la primul impuls, Grecia...
De ce Grecia? Pentru ca ma atrage natura oarecum exotica, raportat la Romania. Pentru ca ma fascineaza istoria, literatura, arta, cultura si legendele si miturile Greciei. Pentru ca am prieteni si colegi de facultate greci cu care m-am imprietenit si cu care m-as reintalni cu cea mai mare placere.
Am ales una dintre multiplele vacante Christian Tour: 7 zile de vacanta in Creta - Heraklion. De ce am ales aceasta destinatie? M-au atras conditiile:
  • cazarea la hotel Horizon Beach, 3 stele, cazare 7 zile,best deals, all inclusive
  • transportul este cu avionul, deci ceva rapid
Cu alte cuvinte, conditii care ma satisfac pe deplin. Vorba aceea: la mare, la soare, la piscina, ajung rapid, nu am grija de cazare, transport si hrana. Dupa sapte zile ma intorc cu bateriile incarcate si cu pielea incarcata cu un bronz stralucitor. Voi merge, daca nu chiar singura, doar insotita de 1-2 prieteni apropiati.
Ce poate fi mai relaxant decat sa stai intins la soare, cu o carte alaturi, cu un cocktail racoritor permanent la indemana... Sa treci permanent de la odihna la plaja, la piscina, apoi la masa ori de cate ori ti se face foame, apoi iar la plaja. Seara sa poti sa te plimbi pe plaja, respirand aerul umed si usor sarat, sub adierea brizei.
Fiind in Grecia, nu are cum sa scape oricui savoarea bucatariei locale, forfota si specificul local al oraselor, monumentele istorice pline de enigme si de povesti tacute si pline de inteles.
Cu siguranta nu ai cum sa iti satisfaci curiozitatea doar intr-o singura vacanta. De aceea iti vei dori sa revii cat de curand.
Articol scris pentru SuperBlog Spring 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...