.
„Picanterii” despre Lucian Blaga
"Trăind mai mulţi ani în acelaşi imobil cu Lucian Blaga, Mircea Pintea a avut ocazia să afle şi detalii mai „picante” despre filosof: îi plăcea cafeaua, iubea pescuitul, natura şi excursiile pe munte. „Îi plăcea mult cafeaua, toată noaptea bea cafea. La vremea aceea, cafeaua era o raritate şi nu oricine şi-o permitea ca acum”, afirmă Mircea Pintea. Mai spune despre Blaga că era taciturn şi avea câţiva prieteni intelectuali cu care se întâlnea şi se vizitau reciproc, D.D. Roşca şi profesorul Liviu Rusu fiind doi dintre prietenii lui.
Îi plăcea să se plimbe şi obişnuia să vină acasă pe jos de la Biblioteca Centrală Universitară, unde a lucrat ca şi bibliotecar în ultimii ani de viaţă, iar locurile preferate pentru excursii erau Munţii Apuseni. „Mă chema în excursii, dar eu eram în lumea mea atunci. El mergea cu prietenii în Munţii Apuseni, dar el fiind de vârstă înaintată nu am mers cu dânsul. Dar fraier am fost! Nu mi-am dat seama atunci ce importantă a fost convieţuirea cu el”, povesteşte Pintea.
Mai avea şi un „obicei elveţian”: menajera o plătea cu ora. „Avea o femeie care îi făcea curăţenie şi punea ceasul să meargă şi o plătea cu ora. Mie îmi venea să râd atunci când se uita câte ore a lucrat şi o plătea aşa, la oră”, dezvăluie Mircea Pintea.
Mircea Eliade l-a propus pentru Nobel
Mircea Pintea regretă faptul că marele filosof român nu a avut susţinerea necesară în timpul comunismului astfel încât să fie recunoscut la adevărata lui valoare. Blaga a fost propus, în 1956, de Rosa del Conte (o filologă italiană, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini) şi de criticul Basil Munteanu pentru a primi premiul Nobel pentru literatură. Ideea a pornit de la Mircea Eliade, care îl aprecia foarte mult pe Lucian Blaga. Autorităţile comuniste nu au sprijinit în niciun fel acest demers pentru că era considerat un filosof idealist.
Clujeanul care l-a cunoscut pe Lucian Blaga îşi aminteşte despre corespondenţa cu Mircea Eliade. „Am văzut în biblioteca lui Blaga şi a soţiei scrisori de la Mircea Eliade, care era tânăr atunci. Cât a trăit aici, Eliade îi scria lui Blaga, printre altele: «Maestre, te apreciez!»”, menţionează Mircea Pintea.
În 1961, Mircea Eliade a fost cel care, la moartea lui Lucian Blaga, a scris un necrolog emoţionant, intitulat „Tăcerile lui Lucian Blaga”. Sursa: monitorulcj.ro
"Polivalență intelectuală: Lucian Blaga a fost un intelectual polivalent, cu contribuții semnificative în poezie, filosofie, dramaturgie și eseistică. A excelat în multiple domenii ale culturii și artei.
Studii la Viena: Blaga a studiat filosofia la Universitatea din Viena, unde a fost influențat de gândirea filosofică europeană și de opera filosofului german Martin Heidegger.
Carieră diplomatică: În ciuda dedicării sale față de literatură și filosofie, Blaga a avut o carieră diplomatică de succes. A servit ca diplomat român în mai multe țări, inclusiv Germania, Turcia și Elveția.
Conflict cu regimul comunist: Lucian Blaga s-a confruntat cu persecuția regimului comunist din România din cauza opiniilor sale politice și a opoziției la regimul comunist. Opera sa a fost interzisă și cenzurată în această perioadă.
Colecționar de artă: Lucian Blaga a fost și un pasionat colecționar de artă. A adunat o impresionantă colecție de artă europeană și orientală, care a fost ulterior donată și expusă la Muzeul Memorial Lucian Blaga din Lancrăm.
Monument în memoria sa: În orașul natal Lancrăm, a fost construit un monument în memoria lui Lucian Blaga, unde se găsește și casa în care s-a născut poetul. Acest loc reprezintă un punct important de atracție pentru admiratorii operei sale.
Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”: Această poezie a devenit un adevărat manifest al atitudinii poetice a lui Blaga și a aprecierii sale față de frumusețea naturii și a vieții. Versurile sale au devenit celebre și sunt recitate și studiate în continuare în școli și universități.
Lucian Blaga rămâne una dintre cele mai remarcabile și influente personalități din istoria culturii și literaturii române. Prin opera sa vastă și complexă, el a adus contribuții semnificative în domenii precum poezia, filosofia și teatrul, marcând cu profunzime gândirea și imaginația colectivă a națiunii române.
Cu o abordare profundă a temelor legate de natură, divin, timp și destin, Blaga a lăsat în urmă o moștenire literară și filosofică de neegalat. În ciuda persecuției politice pe care a suferit-o în perioada comunistă, opera sa a continuat să inspire și să influențeze generații de artiști, filosofi și cititori, iar astăzi rămâne un punct de referință esențial în patrimoniul cultural românesc și european."
Sursa text: lumeacartii.ro
Foto: Poetul Lucian Blaga şi fiica sa Dorli Blaga/Foto: Iulian Boldea – Facebook
